Page 34 - 1930-01

B O A B E D E G R Â U 37

o răpire de sine. I se păru că din fundul putinei iz­ Teodorit luă fedeleşul în spinare şi porni spre
bucneşte un val de flacără şi de iachint şi auzi. peştera cu izvorul, să care apă şi să umple la loc
limpede de tot. glasul Sfântului Arhanghel: — O- putina din chilie. Se trudi aşa până la apusul soa­
preşte-te Teodorit ! Nu bagi de seamă că te joci cu relui şi împlini şi acest canon de oase frânte şi de
sfânta rugăciune ? slujire, faţă cu cei mai mici din zidirea lui Dum­
Călugărul se deşteptă din beţia cucernicei lui nezeu.
bizuinţe şi înţelese că Sf. Mihail are dreptate. Era Când lumina cerului era aproape să se stingă,
gol. era ud şi turna rugăciunile cu oala ! o făptură omenească se ivi in sihăstria lui Teodo­
Cerbii lui Dumnezeu se săturară şi intrară in rit. Era Onisim, feciorul cel mare al lui Vasilie.
grajdurile pădurii. Teodorit îşi puse trenţele pe el — Sărutămu-ţi dreapta. Cuvioase Părinte. Tai­
şi şezu pe bârna prispei, ostenit şi gânditor... Slu­ ca s a săvârşit din viaţă acum două ceasuri.
gă netrebnică sânt ! Ce eram dator să fac am fă­ — Am avut semn că aşa trebue să fie. Am ţinut
cut... (Luca 17. 10). Şi cerbii şi sufletul lui Vasilie piept Sfântului Arhanghel două săptămâni. Des­
sunt ai lui Dumnezeu şi stau în mâna lui cea atot­ tul !... Ţărâna cu lumina ! Nebunia cu înţelepciu­
puternică ! nea !... Aprinde făclia aceasta şi ingenunchiază
Apoi. călugărul se socoti mai departe : Dumne­ lângă mine. să preamărim pe Părintele Luminilor
zeu mi-a trimis aceste făpturi ale lui, necuvântă­ şi al Înţelepciunii!
toare. cari mi-au rupt firul rugăciunii... El ştie ce
f»C£. Să-l slăbesc o leacă cu văicărelele văduvei. GALA GALACTION

y

De*ene de N. N. Ionitza