Page 35 - 1930-01

C r o n i c a

Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii

LIBRARI A DE STAT. — Una din sarcinile do căpete­ CUNOŞTINŢA DE CARTE. — Numărul mare de ne­
nie ale Direcţiei Educaţiei Poporului trebuie să fie fie pro­ ştiutori de carte dă României un loc aparte intre ţările din
blema cărţii, in intreita ei înfăţişare : creaţie ideală, execu­ Răsăritul Europei. începând dela Miazănoapte. Finlanda,
ţie tehnică şi răspândire. In răspândire se cuprinde, deo­ Stat nou. cu întinderi mari de pământ subpolar slab locuit,
parte. ca latură comercială, librăria şi organizarea ei. iar n'are decât 0.8 la sută analfabeţi şi sfârşind la Miazăzi.
de alta. ca latură culturală, biblioteca publică. Bulgaria a ajuns la 16. Datele sau explicaţiile unei stări,
Problema poate fi tratată deodată in toate infăţişerile ei. care. cu toată trecerea anilor, la noi nu vrea să se îmbu­
dar poate fi. pentru respectarea principiului economic, al nătăţească. încep să nu mai aibă trecere, nu numai înaintea
minimului de sforţări cu cele mai mari foloase, desfăcută străinilor, dar nici a noastră. Că suntem o formaţie politică
pentru o acţiune concentrată in punctul care le hotărăşte şi nouă. care a avut alte probleme, mai vitale, de deslegat.
pe celelalte. Acest punct apare vădit pentru oricine cel de sunt alte formaţii politice mult mai noui, cu probleme tot
al treilea. Dacă se ajută întinderea gustului şi a trebuinţei atât de vitale, care nc-au lăsat cu mult in urmă ; că suntem
de citit prin aceste două unelte ale tehnicii culturii, biblio­ an Stat agrar, cu o populaţie care nare ncvoe numaidecât
teca şi librăria, creaţia ideală sporeşte dela sine. atât cea de binefacerile cărţii şi de aceea nici nu Ic vede destul fo­
de cunoştinţe generale căt şi cea de frumos şi de artă. iar losul şi ocoleşte şcoala, pusă altminteri din larg la înde­
execuţia tehnică, aflându-şi despăgubirile necesare in cere­ mână. sunt alte State agrare, lângă noi, unde ace«t adevăr
rea mai mare, se îmbunătăţeşte chiar prin aceasta. Adaosul cam ieftin a fost răsturnat. Dcştcptădunca nativă a rasei
programatic, de seni de lucrări cari lipsesc din bibliografia nu ne poate scuti s'o înzestrăm cu mijlocul caracteristic al
ţării, fie pentrucă n au fost incă scrise, fie pentrucă rămân civilizaţiei noastre, care e o civilizaţie a cărţii. Trăim in-
neretipărite, in creaţia ideală ; şi adaosul de pregătire teh­ tr un Stat cu minoritari, intre cari cel puţin unii. să amintesc
nică şi de organizare de instituţii grafice model, in execu­ pe Saşi cu cei 2 sau 3 la sută neştiutori de carte. întrec
ţia tehnică, vor seni atunci mult mai uşor. mai firesc şi deci prea zgomotos populaţia majoritară şi fac totul să se men-
mai bine primite. ţie în situaţia lor. ca să ne fie îngăduit să aşteptăm vreun
In al doilea rând şi pe lângă datoria de ordin general proces firesc secular de rezolvare a problemei-
cuprinsă in însâş fiinţarea unei Direcţii a Educaţiei Popo­ Deocamdată trebue să fim siguri că avem 50 la sută anal­
rului. există un fapt care împinge şi mai hotărâtor la găsi­ fabeţi. număr statornic, pentrucă şi astăzi statisticile învă­
rea unei dcslcgâri practice în acest domeniu. Statul şi ma­ ţământului arată că in fiecare an. in afară de zestrea veche,
rile instituţii culturale de caracter ştiinţific şi in strânsă le­ un contingent de asemenea dimensii nu se înscrie, dintr'o
gătură cu el. fie pentrucă le acopere total bugetul sau le dă pricină sau alta. în şcoli. Fabricăm Încă, anual, analfabeţi
subvenţii sau capătă dela ele toată armătura lui ideală, In cifre înfricoşătoare ! Cea mai nouă statistică judeţeană a
cum sunt Universităţile, Academia Română. Institutul So­ ştiutorilor de carte a apărut in revista Ministerului Muncii.
cial Român şi atâtea închegări asemănătoare dacă nu egale, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. ..Sănătatea Publică" pe Ia-
scot regulat nenumărate publicaţii, cărţi, memorii, buletine nuarie-Februarie. in studiul Malaria in jud. Cahul in anii
şi reviste. Un material documentar sau de gândire, care în­ 1920—1928. de dr. Eugen Răzmeriţă. Se vede de-acolo că.
seamnă aproape jumătate din producţia de acest fel a ţării in 1926. din 133.236 de locuitori trecuţi de 7 ani. 40.221
şi cerc singur jumătate din/Cheltuielile de tipar dintr'un an. ştiau carte şi 93.015 nu ştiau, ceeace înseamnă 31% alfabcţi
iese din mâna gânditorilor sau a anchetatorilor şi din a ti­ şi 69% analfabeţi. In unele judeţe starea e ceva mai bună.
pografilor. şi aşteaptă răspândirea in public. Dacă răspân­ dar sunt şi altele, ca Maramureşul şi Hotinul, unde ea e şi
direa comercializată a editorilor particulari şi a autorilor mai rea.
direct. întâmpină destule greutăţi şi riscuri, se poate înţe­ Las deoparte atâtea laturi in care acest zid de întuneric
lege fără alte des voi ţâri ce se întâmplă cu publicaţiile de se înalţă ca o stavilă de netrecut, ca să amintesc, mereu In
cealaltă origine. O mare pagubă pentru cultură şi pentru domeniul educaţiei populare, ce înseamnă el în chestia bi­
bugetul Statului şi al instituţiilor mari ştiinţifice rezultă re­ bliotecilor populare. In Cahul. in cazul cel mai bun. de pil­
gulat şi c regulat constatată. dă, aceste biblioteci n'ar avea înţeles decât pentru ceva mai
mult de un sfert din populaţie : pentru celelalte trei sferturi
Pentru tratarea problemei generale a răspăndirei cărţii şi
cititului cu mijloace practice precum şi pentru comerciali­ ar fi o povară sau un aşezământ de privilegiaţi. întreţinut
ca inventar de cărţi, local şi personal, in cea mai mare
zarea publicaţiilor oficiale sau de mari instituţii de cultură, parte din banii celor cari n'au putinţa să-I folosească. Bi­
care sunt propriile lor editoare, e potrivit să se înfiinţeze
o Librărie de Stat. Scopul ei urmează să fie: bliotecile publice au datoria să scape de căderea din nou In
analfabetism pe cei 31% ştiutori de carte, dar nu pot nimic
a) Sâ desfacă publicaţiile diferitelor servicii ale Statului
şi publicaţiunile aşezămintelor ştiinţifice sau culturale: pentru ceilalţi 69% Asupra acestora trebue lucrat cu toate
mijloacele, ale învăţământului şi ale societăţii. Iată proble­
b) Să facă orice aprovizionare de publicaţii din ţară şi ma generaţiei noastre!
străinătate, pentru autorităţi şi biblioteci:
c) Să editeze sau să administreze publicaţii ale Statului
sau ale aşezămintelor ştiinţifice sau culturale ; BIBLIOTECA ..ASTRA~ DELA BRAŞOV. — Despăr-
d) Să lucreze pentru răspândirea carpi prin şcoli de li­ ţimântul ..Braşov" al Astrei a putut deschide la 18 Ianuarie
brărie. înfiinţarea de filiale, publicarea de cataloage. înfiin­ biblioteca publică, pentru care adună şi aleargă de ani de
ţarea unui serviciu bibliografic, expoziţii ale cărţii şi prin zile. Darea de seamă cu acest prilej, a bibliotecarului, pro­
orice alte mijloace asemănătoare, de organizare sau de pro­ fesorul Colan, a fost o mărturisire de încredere. Daruri
pagandă. mici şi mari ajutoare s'au unit ca să facă in cele din urmă
Librăria de Stat ar trebui să aibă caracterul unei între­ cu putinţă acest aşezământ. E mult suflet in el şi nu se
prinderi de Stat comercializate, dar in legătură strânsă cu poate ca sufletul acela să nu se facă simţit şi sâ nu ţie viu.
Direcţia Educaţiei Poporului, şi să fie condusă, pentrucă Treceam printre rafturile metalice ale depozitului, făcute
îndoitul ei scop sâ fie deopotrivă apărat, de doi directori, după cele mai noui cerinţe ale tehnicii bibliotecare. Cărţi
unul cultural şi altul administrativ. grele de ştiinţă. legate în piele, stau alături de cărţi mai