Page 36 - 1930-01

C R O N I C A 39

uşoare intr'un carton cu desene moderniste. Cele dintâiu toată lumea şi desvoltarea cooperaţiei internaţionale dintre
sunt din biblioteca lui Alexandru Bogdan, mort pe front, in indivizi, organizaţii şi instituţii în legătură cu educaţia
armata Statului care stăpânea pe-aici pânâ in 1918. Când adulţilor.
a plecat, ca sâ nu se mai Întoarcă, a zis unui prieten al lui. Metode. — Obiectul Asociaţiei internaţionale trebue să
ca Intro presimţire : — Din cărţile melc sâ fad o casă de fie urmărit:
titire pentru popor! Prietenul, profesorul Banciu. i-a as­ 1. pnn susţinerea unui Biurou de informaţie despre acti­
cultat acea dorinţă. Academia Română. Casa Şcoalelor. oa­ vitatea educaţiei adulţilor din toată lumea ;
meni râeleţi au sporit darul dela inceput. Iar de câţiva ani. 2. prin alcătuirea de cursuri pentru educatorii adulţilor:
de când ..Astra" arc in exploatare un cinematograf, din ve­ 3. prin editarea unei publicaţii periodice :
niturile lui a putut sâ facă restul. Prefectura judeţului a pus 4. prin schimbul de funcţionari, de iniţiatori şi de cerce­
la îndemână, pentru zece ani. localul. tători din domeniul educaţiei adulţilor:
Sau Înregistrat pânâ astăzi 2000 de volume, după clasi­ 5. prin organizarea de congrese internaţionale".
ficarea zecimală. Alte zece mii aşteaptă. Intre ele se află Despre lucrările congresului a apărut o dare de seamă
şi literatură veche, din al doilea secol al tiparului la noi. a d-lui Dragoş Protopopescu în ultimul număr din ..Arhiva
se află stampe şi un inccput de colecţie de manuscrise. E pentru Ştiinţa şi Reforma Socială" şi a făcut o comunicare
gândul ca ea sâ fie Întregită cu copii după hârtiile mai de publică la Cluj. in acelaş cadru al Extensiunii universitare,
seamă, privind pe Români, din arhivele oraşului. O secţ. d-l Virgil Bărbat.
de cercetări ştiinţifice va lua astfel fiinţă. Manualul, apărut de curând, cuprinde rapoarte sau studii
Ceva pentru câştigarea mai repede a cititorilor sa făcut amănunţite despre educaţia adulţilor in 26 de ţâri deosebite,
prin abonarea revistelor şi a gazetelor. Pasul hotărâtor tre- datorite unor cunoscători ai problemelor şi uneori chiar ce­
bue Insă călcat abia de-acum încolo. El se cheamă împru­ lor cari hotărăsc ideologic sau conduc organizatoric mişca­
mutarea cărţilor acasă. Deschiderea sălii de lectură nu în­ rea. Despre România scrie d-l Emanoil Bucuţa.
seamnă decât o parte a bibliotecii publice. Cea de-a doua Ca un răspuns acestor tendinţe internaţionale, de lumi­
parte, şi mult mai de preţ decât cea dintâi, e putinţa citito­ nare a câmpului de activitate şi de găsire a celor mai po-
rului să-ţi ia cartea cu sine şi so citească in împrejurări, potrivite deslegâri. sa ivit la noi Direcţia Educaţiei Popo­
lui mai lesnicioase. Ea nu se poate sâ Întârzie. rului. Educaţia adulţilor are de altminteri exact acelaş scop
Direcţia Educaţiei Poporului, care a fost de faţă printr’un şi nume. numai forma englezească a noţiunii ii dă o înfă­
delegat, a făgăduit să organizeze, punând ea la îndemână ţişare parcă schimbată. Era atunci firesc, pentru comuni­
cărţile, o secţie a copiilor. Uităm de obiceiu pe aceşti citi­ carea experienţei româneşti şi colaborare internaţională in
tori. cei mai mulţi, mai credincioşi şi pentru cari Închegările aceste preocupări, ca Direcţia Educaţiei Poporului sâ se
de vis sau de cunoştinţă ale cărţilor au o viaţă minunată. Înscrie Intre Instituţiile membre. Mişcarea pentru educaţia
In alte ţâri grija de ei apare mai ales in bibliotecile publice. poporului, in acţiunea ei de până astăzi, de mică iniţiativă
Cărţi mari cu ilustraţii şi cu întâmplări ispititoare ii aşteaptă particulară, găseşte un nou şi puternic sprijin.
intro sală a lor. precum ii aşteaptă tot acolo un bibliotecar
anume, de obiceiu o prietenă mai mare. care se pricepe .« ANUARUL MIŞCĂRII CULTURALE. — Nenumărate
le facă dragă o carte şi sâ-i pună pe drum cu ea la sub­ sunt in România iniţiativele de cultură şi nespus de felu­
ţioară. repede până acasă, unde so deschidă jos pe podele rite. Cunoaşterea lor începe sâ fie foarte trebuincioasă, in-
şi să se întindă, cât sunt de lungi, ca so citească. tâiu ca să se afle care sunt dorinţele societăţii de astăzi şi
apoi. avându-se în vedere programul general de cultură a
vremii, dacă acest minimum e realizat. Direcţia Educaţiei
ASOCIAŢIA MONDIALA PENTRU EDUCAŢIA A Poporului e datoare şi vrea să facă lucrarea aceasta de sta­
DULŢILOR. — Fiinţează de câtva timp In Bucureşti un tistică. pe care s’o pună la îndemâna tuturor, pentru învă­
sâmbure de organizare educativă internaţională. Legătura ţămintele necesare. Va fi vorba mai ales de activitatea so­
cu asociaţia Insâş s a făcut prin intervenţia secretariatului cietăţilor culturale şi. ca anexă, de începuturile de direc­
dela Londra. Încă de-acum doi ani. când el a avut nevoe tivă sau cel puţin de coordonare a unor servicii de Stat
de o dare de seamă despre starea educaţiei adulţilor din cu scopuri asemănătoare, printre care locul de frunte îl ţine
România pentru un volum recapitulativ, pe care îl pregătea insâş Direcţia Educaţiei Poporului. Una din aceste lucrări
In vederea un congres internaţional, ţinut la Cambridge. de coordonare, de ordin ideal, va fi chiar Anuarul proiectat
spre sfârşitul lui August, fiind şi întâiul cu acest scop şi al mişcării culturale. Intre scoarţele lui va fi realizată fără
caracter. nicio luptă şi fără vreun statut, acea federalizare a socie­
Dc-atunci congresul a avut loc şi cartea a apărut. Ro­ tăţilor. de toate dorită şi de fiecare temută, ca o restrângere
mânia a fost de faţă şi Intro formă şi In alta. de mani­ de libertate. Se va descoperi aici firul de aur care le leanâ.
festare. vor nu vor. şi face din toate o singură împrejmuire de lu­
Congresul Îmbrăţişa intreaga problemă a educaţiei popo­ mină ţării şi clipei istorice.
rului. in afară de învăţământul propriu zis. care nu cu­ Fiecare societate va putea avea o jumătate de pagină sau
prinde nici vârsta nici Îndeletnicirile, mai mult strict pro­ o pagină întreagă, după activitate. In care se vor da toate
fesionale şi In slujba vieţii, din celălalt domeniu. El lumina lămuririle de folos. Se vor putea găsi acolo data Înfiinţării,
practic scopurile urmărite şi unul din cele mai Însemnate adresa, scopul, organizarea, numărul membrilor, starea fi­
mijloace pentru ajungerea lor. Programul ducea La o dis­ nanciară din ultimul an. realizările din acelaş răstimp. Tex­
cuţie pe larg. intre cei mai cunoscuţi pedagogi din toată tul va fi inviorat de fotografii, diagrame sau chiar extrase
lumea, a principiilor şi problemelor educaţiei adulţilor, a dintr o lucrare tipărită, sau conferinţă ţinută, sau de repro­
metodei populare şi a metodei intensive In educaţia adulţilor, duceri după un afiş cultural sau film. de o valoare deo­
a Învăţământului adulţilor şi lucrătorul industrial, a rapor­ sebită.
turilor dintre cultura generală şi formarea tehnică, a pro­
blemelor de cooperaţie intelectuală şi rostul asociaţiei. Au ŞCOALA ROMANĂ DELA SOFIA — Gne cerce­
luat parte dela noi Ia şedinţe, d-l Dragoş Protopopescu. din tează starea de astăzi a Românilor din Bulgaria c izbit de
partea secţiei româneşti, al cărei membru este. şi din par­ lipsa de legătură dintre cele două grupe de mărime deose­
tea Ministerului Muncii, alături de d-l Virqil Bărbat, din bită. dar nu şi de insemnâtate: grupul dunărean şi grupul
partea Extensiunii universitare dela Cluj. despre a cărei macedonean. Apropierea celui dintâi de ţară l-a apărat,
activitate a făcut acolo şi o comunicare, ascultată cu mult chiar pnn aceasta, şi mai mult şi mai puţin, de desnaţiona-
interes. lizare. Trecerea uşoară deoparte şi de alta şi schimbul de
Statutele provizorii ale Asociaţiei, primite de congres, populaţie prin însurătoare. încă viu până în zilele din urmă.
au următoarele articole de inceput. care sunt caracteristice: n au lăsat ca Dunărea să fie o piedică. Românii din lunca
..Obiect. — Obiectul Asociaţiei internaţionale pentru edu­ bulgară a fluviului moşteneau o biserică şi o şcoală in lim­
caţia adulţilor trebue să fie înaintarea educaţiei adulţilor In ba lor. cu vechime uneori mai mult decât seculară. Grija