Page 37 - 1930-01

4 3 B O A B E D E G R Â U

llliţâ din Drăguţ (t'lgiuţ) Boresc bătrâne din Drăguţ
Românilor de dincoace de apă se părea câ poate sâ fie faţă tire. după care puţina viaţă românească, păstrată încă, se
de ei mai mică. Iar atunci când o legislaţie a ţării a des­ putea cheltui fără sfială.
fiinţat drepturile de demult ale alor noştri, ei sau trezit
fârâ alt sprijin. VIAŢA SATULUI ROMANESC.— De câţiva ani echipe
Pentru Românii macedoneni din Bulgaria Statul Român tinere de cercetători pornesc tot in alte părţi ale ţârii ca să
a crezut, tocmai din pricină că erau mai depărtaţi şi mai in descopere satul românesc. Suntem un popor de ţărani. Opt­
primejdie, că trebue să facă ceva. Datorită acestui gând. şi zeci dintro sută de Români trăesc In economia agricolă şi
simţului gospodăresc mai dârz al oamenilor, sa putut înălţa au sufletul ei. E o lume care trebue cunoscută şi altfel de­
la Sofia, Intre uliţi de ţari mari de odinioară, frumoasa bi­ cât din amintirile oamenilor ieşiţi din ea. sau din contribuţii
serică românească, şi lucrează mai la o parte, o şcoală întâmplătoare. Nimeni nu era mai pregătit să priceapă a-
cu programele noastre, cu toate trei-t*eptele dintâi ale în­ cest adevăr şi să-l organizeze decât Universitatea, iar din
văţământului. grădină de copii, cursuri primare şi progim- Universitate. Catedra dc sociologie. Ceeace a realizat d-1
naziu. doi ani şi cu patru şi cu încă trei. nouă ani de în­ D. Guşti, titularul ei in Bucureşti, Împreună cu studenţii
râurire şcolară românească asupra plăpândelor rânduri de membri ai seminarului, se poate urmări astăzi pe două li­
Români din capitala Bulgariei şi împrejurimi. nii : întâiu. in materialul strâns, care va da naştere la o se­
De câte ori am fost la Sofia am căutat cu înduioşare o- rie de monografii, şi al doilea. în alcătuirea. înăuntrul In­
dâile de clasă ale şcolii româneşti. Copiii sunt dc cele mai stitutului Social Român, a unei noui secţii, secţia monogra­
multe ori pui de munteni miraţi, cu buzele încă groase dc fică. O mai mare biruinţă nu se putea avea. şi cine ştie
dialect, cam amestecaţi ca tip şi amestecaţi ca pregătire şi dacâ a intrevăzut-o altcineva, in anul când întâia echipă
vârstă- Dar vioiciunea lor. întinsă înainte cu o luare a- pornea, mirată ea insâş de îndrâsneală. spre Goicea-mare
minte lacomă, de organe aperceptive neuzatc. şi prezenţa doljană. şi care sar putea sâ aibă însemnătatea unei date
zâmbitoare a profesorilor alături, jumătate dc mândrie şi istorice pentru o nouă ramură de cercetări, decât poate ini­
jumătate de teamă înaintea judecătorului de departe care ţiatorul şi călăuza ştiinţifică, inchis in gândurile lui in mij­
e şi un sol. fac o atmosferă proprie. La sfârşitul anului tre­ locul neastâmpărului însoţitorilor ?
cut am luat parte la serbarea pomului de Crăciun. Ce re­ Astăzi vorbesc in sprijinul acestor realizări expoziţia et­
vărsare de lume şi de copii veseli pe toate scările. In toate nografică din Palatul Universităţii şi Filmul Drăguţului.
vestibulele şi prin toate sălile dc clasă 1 Ce bucurie de cân­ Satul acesta făgărăşan a avut soarta satelor celorlalte ro­
tec şi de poezie, colinde care duceau acasă, versuri de mâneşti din partea locului, până când expediţia sociologică
eroism sau de glumă, care inviau amintirea şcolii din copi­ de anul trecut sa aşezat in el. Acum e o valoare demo­
lărie. aidoma cu aceasta, in lumina pâlpâitâ şi de basm a grafică. istorică, economică şi socială, care s’a desfăcut de
lumânârelelor din brad î Episoade de lupte sau animale fio­ ogorul de sub munte unde era infipt de secole, şi circulă
roase de zoologie primară priveau din lături, sau biblioteca stârnind nedumeriri şi însufleţire, cu o putere de simbol. Co­
de cărţi îmbrăcate şi la rând. Erau ca nişte ziduri de ocro- lecţiile de porturi şi unelte, de ulcioare şi icoane, de fişe şi