Page 38 - 1930-01

C R O N I C A 4 1

■f

Cu barca traşi la edec In fata Hârşovei (Fcbr. 1930) Ort®*U (corn. Dorn*, lud. Clnpulun)). PeU») «i» i»ml. >pra munţii
fV»<ovln«l. Jincolo de Bi*trit*-aurt«. •pre Gb orţhltenl (lan. 1930)
* - de desene, filmul cu Viaţa in mişcare, prinsă in clipe carac­ că Weigand ar fi invechit Nu e vorba de o mândrie fi­
teristice. ii dau o 'înfăţişare concentrată, strălucitoare şi rească a filologiei naţionale, ci de o trebuinţă ştiinţifică. 'în­
drumcaţă. pe care aevea şi deodată no poate avea. Dră- treprinderea cea mai nouă şi cea mai grea a Muzeului lim­
guşul e-ijn element al misticismului monografic in forma­ bii române dela Cluj. Ea e pornită de rândul acesta, cu toate
ţie. care ne trebue. chezăşiile că va da rezultate româneşti şi general ştiinţifice
Ştiinţa românească începe să-şi plătească datoria înde­ pentru totdeauna valabile. Limba ne-a fost nu numai un
lung amânată faţă de poporul de ţărani, care a adăpostit-o semn. după care ne cunoşteam intre noi şi faţă de străini,
cu evlavie. in secolele de supunere sau de slăbire naţională, dar şi un
semn. In care trebuia să învingem, ca oştile dela început ale
ATLASUL UNGUISTIC AL ROMÂNIEI. — De câ­ creştinismului, in secolul mai dincoace, când vream să ne
ţiva ani se fac la Cluj pregătiri pentru începerea acestei noui ridicăm şi istoria ne putea fi de un mai mic ajutor. E sim­
lucrări. Atlasul limbii române. El trebue să arate pe loca­ bolic. nu e numai Întâmplător, că tocmai dela Cluj se plă­
lităţi şi pe regiuni toate fenomenele graiului nostru, mani­ teşte cea mai de seamă datorie acestui prieten din vremuri
festările in sine şi alterările, diurnul şi legăturile. Uneori şi grele, care e tot odată cel mai curat noi înşine. Putem fi
in chestiunile de limbă e ca in nivelările de terenuri, rând drepţi cu noi in altceva decât noi. tocmai pentrucă parc nu­
se mai lasă pe-alocuri câte o coloană de pământ ca să arate mai altceva şi suntem in sine tot noi. După lucrarea, şi de
conformaţia de odinioară, sau ca in despăduririle sălbatice, temeiu. dar şi de multă fantezie, a şcoalei ardelene de odi­
P când se mai uită pe câmp sau in crângul vlâstârit. monu­ nioară. iată tot o şcoală ardeleană, care reia. ciocăneşte, or­
mentul vreunui stejar numai braţe răsucite, care să desvăluc ganizează şi înalţă. Râul şi norul, folosiţi atund ca să facă
ochiului atent codrul de demult. Limba are şi ea un orizont ruptoarea. sunt azi regularizaţi In maluri şi basine de porfir
geografic, iar Atlasul ei e menit să-l redea in amănunt. Dic­ şi de marmură. Intrăm in epoca parnasiană, in inţelcs bun.
ţionarul face istoria cu inventarul cuvintelor, iar Atlasul, a filologiei române.
distribuţia tectonică, fotografia existenţei momentane şi Am luat. fără să mă gândesc, şi eu parte, de pe margini,
parc o biologie, in natură, nu In ierbar, a celei mai sigure la pregătirile acestei lucrări. Ele au fost in intâia formă
şi pipăite întrupări a sufletului omenesc. nişte chestionare, despre Cal sau despre Casă. care trebuiau
Cine avea nevoe până acum de informaţii geografice asu­ întregite cu răspunsuri amănunţite din toată ţara. Chestio­
pra limbii, trebuia să folosească foile de atlas ale lui Wei- narul despre Cal l-am luat cu mine la Românii din Bulga­
gand. Le-am cercetat şi eu. cu destulă indoială. Am fost ria. şi trebue să fie singurul care a pătruns acolo. La o con­
astfel adus să le judec, in unele cazuri, valoarea. In colţul ferinţă şi consfătuire in Cluj cu un cunoscut sperialist elve­
in care am putut să-mi exercit controlul, am văzut că In- ţian. venit anume la chemarea d-lui Scxtil Puşcariu. am fost
chccrile care duseseră la anumite fixări pe teren, se bizuiau faţă şi uneori părtaş la discuţie. Acum urmăresc şi am să
pe prea puţine date avute in vedere. Lipsa materialului era caut să-i întâlnesc pe undeva in ţară. pe tinerii şi oamenii
'înlocuită adesea de generalizări sumare. Las la o parte apoi. de ştiinţă, cari se găsesc In fiecare clipă in altă parte, in
*

t Cui mare* din Galeş (Sibiu) , . VelniţA cu roată din Bistriţa Bârgăului (Nâsăud)