Page 39 - 1930-01

42 B O A B E D E G R Â U

căutare de material, dintre care nu lipsesc porturile, locurile, O EXPOZIŢIE A ROMANILOR IUGOSLAVIRo­
locurile, cântecele, cu luare de filme şi de fotografii. Dăm mânii din Banatul iugoslav au o conştiinţă de neam şi or­
ca pildă patru vederi sosite proaspete dintr'o asemenea ganizaţie destul de vioae ca să poată imbrâca şi forme de
expediţie. E din lucrul preţios, care se petrece in jurul nos­ manifestare publică de iniţiativă particulară. Intre ele nu
tru şi nu-l vedem, până când o formulă de vrăjitor, in ca­ trebuc lăsată neamintită participarea de zilele trecute la un
zul de fată un conducător de muncă ştiinţifică, nu-l opreşte târg de mostre din Vârşeţ. Gândul nu era al lor. d al Aso­
şi nu-l precipită pentru top ochii, intr'o adamantină cons­ ciaţiei Fetelor Germane. Felul cum au ştiut să răspundă
trucţie. insă la chemare deşteaptă Încredere. Vedem incâ. de de­
parte, unul lângă altul satele din podgorie, cuibărite In lun­
DICŢIONARUL LIMBII ROMANE. De câte ori vor­ gul muntelui, care a rămas dincoace, in Banatul român, şi
besc de Dicţionarul Academiei imi vine in faţă imagina uzi­ vedem aşezările mari din câmpie printre râuri leneşe sau
nei de ştiinţă, in care el se lucrează, şi râvna neîntreruptă a nisipişuri zburătoare. Am trecut de curând pnn toate, intr’o
colaboratorilor: undeva, la Cluj. pe o stradă care sue. cu toamnă de aur. Biserici măreţe işi ridică in cer crucea, gos­
cerul tot mai aproape, până când. Înainte să intri in el. te podării bogate împodobesc uiţele. oameni mândri se ivesc
opreşte placa smălţuită, cu numele Muzeului limbii române. din curţi, cu porţile şvâbeşti de cetate. Numai viaţa cultu­
Dupâce urci scările şi mai urci şi drumul asfaltat, urd iară rală pare pentru totdeauna înstrăinată. Şi iată că nu era
alte trepte supt un acoperiş cu umbră, stai şi nu poţi să pă­ adevărat! Aripa românească a expoziţiei de mostre din
trunzi. faţă in faţă cu o uşă fără clanţă. Dincolo de sâliţa, Vârşeţ aduce dovada.
pe care o răscoleşti cu ochii, căptuşită de biblioted şi spar­ Portul nostru, e drept, nu chiar in Banat e mai strălucit;
tă de alte uşi. la fel de tainice şi mai mult ghicite, sunt să­ lucrul mâinilor femeeşti a pierdut, prin amestec de neamuri
lile de lucru, cu fagurii limbii, umpluţi incet şi cu socoteală şi prin regim economic, tocmai pe aceste locuri mai mult.
de mierea tuturor cuvintelor. Câpâcelul de ceară pus dea­ dar uimirea şi bucuria rămân. Românii din Banatul iugoslav
supra unei chilii. înseamnă plicul cu manuscris plecat de nu trebue să se oprească aid. Ei înşişi, cum arată ziarul-'
două ori pe an la tipografie. „Nădejdea" din Vârşeţ. nu sunt mulţumiţi deplin de rezul­
Dicţionarul limbii române, cel care era pus ca un rost al tate. încercarea poate fi reluată. Cea dintâi să le îie de În­
Academiei dela înfiinţare, işi arc astăzi istoria bogată şi cu văţătură. Ea le-a deschis ochii, ca să vadă ce bogăţie stă
multe valuri. Au vrut timpurile ca şi Dicţionarul limbii ro­ in cele mai mid lucruri pe care le au din vechi şi cum toc­
mâne. lăsat in seama priceperii, hărnidei şi darului de or­ mai prin ele se deosebesc şi se apără de înecul incet Intre
ganizare. al d-lui Sextil Puşcariu. să sufere de aceleaşi du­ popoarele conlocuitoare.
reri. Iată că încep să fie douăzeci de ani de când a fost pus
la cale ! A trebuit să facă şi el ambele noastre râsboae şi sâ ROMANI DIN STRĂINĂTATE. — Intre atâtea pu­
fugă înaintea duşmanului, cu lăzile hd de fişe. care abia au blicaţii venite din Germania la începutul anului, una tre­
putut fi salvate pe la Cernăuţi. buia sâ ne fie cu deosebire dragă. Nu era vre-o carte de li­
Când după aceea, tiparul nu putea continua din lipsă de teratură şi nid de ştiinţă : era chiar aşa de puţin carte că
mijloace, am înfiinţat o societate. ..Prietenii Dicţionarului", n'avea nid un rând tipărit. Era insă opera unui român, a
care n'avea plural decât titlul, şi cu cei mai bine de un mi­ cărui urcare in vază printre nouii conaţionali. In ţara care
lion de lei strânşi din vânzarea vechilor colecţii au ieşit a descoperit tiparul şi se află şi astăzi in fruntea lui. sea­
intăile fascicule noui. Cea din urmă. a Vil-a din Tomul II. mănă cu o istorie minunată. Publicaţia e un calendar de pe­
a apărut zilele acestea şi cuprinde cuvintele dela imbrâna rete. iar Românul ilustrator. George Alexandru MathŞy.
până la încăleca. Dau mai jos un model de cuvânt, pentru George Alexandru MathŞy s'a născut şi şi-a făcut băeţia
toţi iubitorii limbii cari nu cunosc Dicţionarul încă. dar tre- in Sibiiu. Plecat la şcoli in străinătate, a avut câţiva ani de
bue să-l descopere şi sâ-l aibă : aventură, după care s'a aşezat in Germania şi a ajuns pro­
fesor la Academia de arte grafice din Lipsea. De un an lo-
cucştc vremelnic la Berlin. Expoziţii de pictură şi de arte
IMAUSTĂ*. -A subst., adj. I. 1*. Cheial de grafice Ii ţin mereu in drculaţie numele.
volie. 2*. Predicesseur. II. De devant. Acum câtva timp am crezut că va fi cu putinţă să-l legăm
I. S u b s l . 1*. Cal înhămat (s. bou Înjugat) din nou de ţară. Trebuia să se încerce Înfiinţarea unei şcoli
înaintea r o t a ş u l u i . Caii de la roate eră cel de tipografie. Am fost de părere atunci, că avem nevoe mai
pufin de /ret stânjeni depărtafi de naintaşii... c. mult decât de lucrători obişnuiţi, pe cari Ii pot pregăti şi
NEGRUZZI. I 37. Naintaşii trecuse apa prin iad. mai departe atelierele particulare, de artişti grafia şi de
ODOBKSCU. I 161/„. Plesnind voiniceşte pe naintaţi. elemente de iniţiativă, tar In al doilea rând că organizato­
DELAVRANCEA. S. 215. Se awzrd gârbaciul rotaşului rul unui asemenea aşezământ trebuc sâ fie o competenţă
pocnind, iar glasul lui strigând la înaintaş. 7.AM- necontestată. Am rostit numele lui Math*y. Toată lumea
FIRESCU, R. 240. HarabaleU... trase de... rotaşi l-a Întâmpinat cu bucurie. I-am scris, omul a primit, ml-a
cu înaintaşi. CONV. UT. XLIV voi. II 71. Cund trimis un plan de organizare, dar mai târziu din acest gând
sânt trei pârechi de boi înjugafi la un car sau nu s'a putut Închega nimic Puteri ale întunericului s'au scu­
plug, pârechea dinainte se numeşte ndtn/aşt. MA­ lat şi l-au zădărnicit. Vom vedea altădată dacă lucrul În­
RIAN. | A d j . Înhămat unul înaintea altora (spre cercat cândva, nu se va putea relua cu mai mult noroc.
deosebire de a I â t u r a ş). Se obicinueşte, pe lângă Calendarul, de care e vorba, e un calendar obişnuit cu
doi boi, sâ se pună şi un cal. înaintaş, la varga, foi zilnice, aşezate Insă pe un carton foarte mare ai două­
înhămat c'o gură de ham. PAMFILE. A. 40. cf. 50. sprezece foi lunare. Fiecare foae arc un desen cu motivul
Trăsura eră trasă de patru cai înaintaşi.
lunii. Desenele sunt de Mathey. Editorul e tipografia Spa-
2°. (Cuvânt literar. întrebuinţat spre a înlocui mer din Lipsea. Cine cunoaşte pe pictor din alte lucrări. Il
neologismul:) Predecesor, antecesor. Urmează şi tu regăseşte, cu modernismul lui subţire şl Îndrăzneţ, cu fan­
pe frumoasa cale ce înaintaşii tăi ft-au deschis. tezia şi tehnica nesfârşită. One nu-l cunoaşte are toată ui­
CAKAOIALE. M. 96/,. Nu fi-a fost deajuns că ai mirea unei opere de artă pusă in servidul unei Întreprin­
lucrat din răsputeri la surparea înaintaşului meu. deri comerciale din cele mai efemere: reclama. Contrastul
MARIAN". T. 287.
II. (Neobicinuit) A d j e c t i v . Dinainte, de din­ acesta. Intre mijloc şl scop. e cu totul al vremii. Artistul e
pus sâ ridice, prin atingerea mâinilor Iul dăruite, şi cel mai
ainte. Baionetele ce ar răsturnă şirurile naintaşe. umil fragment de lume.
V. A. URECHlA. ap. TDRG. Cu lunjala năintaje. Pentru părere, reproduc două din lunile lui Mathiy.
DELAVRANCEA. S. 197.
fŞi: innaintâş. naintâş (niinttş). -i s. m., adj.]. LEGĂTURI DE CULTURA INTRE BULGARI Şl
— Derivat din înainte, cu suf. nom. agent. -aş. ROMANI. — Concetăţenii noştri Bulgari din Bazargic şi
Baldc s'au bucurat zilele acestea de cuvântul cald al unui