Page 4 - 1930-01

Din Octoihul mic slavonesc, 1578

A cademia Română şi Bibi ioteca ei

onştiinţa unităţii neamului prin aceeaş limbă canice ale Revoluţiei franceze şi adăpostiţi la noi
şi prin aceeaş credinţă pentru toţi Românii ca instructori în case domneşti şi boereşti.
C din toate ţinuturile nu s’a întunecat nici­ In această lumină de auroră şi-au dat seamă ai
odată, oricât erau răspândiţi dela Dunăre şi noştri de pe la 1760—70 încoace în ce grozavă
Carpaţi până la Nistru şi mai departe. Zidul stare de înapoiere eram rămaşi. Nu s’au descura­
verde al Carpaţilor nu rupea neamul în bucăţi deo­ jat, dimpotrivă s’au pus pe muncă eroică şi aposto­
sebite, ci din potrivă, îl apăra într’o unire adăpo- lică, dând toate puterile lor, toată fiinţa lor jertfă
stindu-1 într’un tot organic. pentru luminarea şi înălţarea neamului. La 1755
Poporul cunoştea acest adevăr. Aşa se înţeleg au deschis şcolile dela Blaj, peste 50 de ani au
cauzele pentru care se putea scurge dintr'o parte deschis pe cele dela Beiuş în Bihor, care toate au
într’alta a plaiurilor şi a văilor, după cum îl îm­ fost ca puternice făclii de cultură românească a-
pingeau valurile străine, pe care nu le putea în­ prinse în mijlocul poporului nostru întunecat, dar
frunta. Unirea de fapt era un lucru cunoscut tu­ doritor şi iubitor de lumina culturei. Aşa s’a făcut
turor. Deaceea nu este mirare că Bălcescu spune şi dincoace de munţi, mai ales după restabilirea
cum în marea adunare a poporului ardelean dela domniilor naţionale în locul celor străine.
Blaj la 1848 a auzit strigătul : „Noi vrem să ne Cu cât cultura devenia mai luminoasă, cu atât
unim cu Ţara" şi ,,Ţara“ nici nu avea alt nume, conştiinţa unităţii neamului se întărea şi aspira­
căci acesta era ştiut de toţi. ţiile celor luminaţi şi înţelegători se făceau mai
Această ,,Unire" era însă împiedecată de mari stăpâne pe suflete şi îndemnau spre a lucra dela
interese organizate politiceşte, dintre care cel mai aspiraţii spre înfăptuiri.
puternic fusese, întâiu, câţiva secoli al Regatului Şcoala ardeleană a Blajului înălţată pe ideea
Coroanei Ungariei, apoi al Austriei cu dinastia romanităţii neamului a devenit un far, ale cărui
Habsburgilor în frunte şi la stăpânire. Pentru raze străbăteau peste toate graniţele şi stăpânirile
acele interese a trebuit să verse Românii multe su­ până la Tisa, Dunăre şi Nistru.
dori, multe lacrămi şi mult sânge. Era necesitate „Istoria lui Petru Maior pentru începutul Ro­
de viaţă — şi „primum vi vere", se zice. mânilor în Dacia" publicată la 1812 — anul fur­
Apoi a trebuit muncă încordată intelectuală pen­ tului jumătăţii răsăritene a Moldovei — devenise
tru a câştigă lumina culturii care ne lipsea şi pen­ Evanghelia naţionalismului român tocmai pentru
tru a cărei lipsă eram batjocoriţi, despreţuiţi şi exageraţiile argumentărilor şi concluziilor prin care
trataţi ca rasă inferioară, aproape ca animale. se afirmă romanitatea curată a neamului românesc.
Această luptă pentru cultură a trebuit făcută cu Dela ştiutorii de carte aceste argumentări mult
toate piedicile şi împotrivirile tocmai ale acelora dorite şi întăritoare de suflete se întindeau, prin
cari ne despreţuiau pentru lipsa ei. preoţime şi dăscălime, la lumea satelor, care se
In ţările şi la neamurile vecine şi conlocuitoare instruia verbal din auzite. Aşa se înţelege vorba
lumina culturei înflorea tot mai viu, pe când stră­ sătenilor auzită de Bălcescu la Blaj: „Noi vrem să
bunii noştri erau acoperiţi de ceaţa întunerecului. ne unim cu Ţara".
Dar razele înaltei culturi din Apus au început să La 1848—49 mişcări spre libertate şi lumină s’au
pătrundă şi la noi, mai întâiu în mod sporadic, in­ pornit în toate trei ţările noastre. In Principate ele
dividual, cum au fost cele aduse din Polonia prin au fost repede sugrumate de stăpânirile străine
boerii Moldoveni sau din Italia, cum a fost prin prea puternice, interesate să împiedice reînvierea
Cantacuzino Stolnicul, apoi organic şi în conti­ Românilor spre cultură şi spre viaţă proprie în
nuare sistematică prin tinerii români ai bisericei ţara lor.
unite din Ardeal, cari studiau în institutele cato­ Ardelenii au luptat şi zeci de mii au murit pen­
lice din Viena şi Roma. Ne-au venit apoi seminţe tru eliberarea spre viaţă şi cultură proprie ; au
de cultură franceză prin agenţii şi consulii fran­ luptat legându-şi interesul lor naţional de al di­
cezi trimişi la Iaşi şi Bucureşti pe lângă Domnii nastiei stăpânitoare atacată cu putere de revoluţia
Fanarioţi şi prin emigranţii alungaţi de valurile vul- naţională a Ungurilor, asupritorii feudali ai Ro-

/&TJV3 SfT
i LECTURA