Page 40 - 1930-01

C R O N I C A 4 3

scriitor venit anume din Sofia ca si le
vorbească: Dobri Nemirov. Dobre Fâ-
ra-pace, In traducerea românească a pseu­
donimului vcchiu acum de treizeci do ani.
L-am auzit şi cu. la noi in (ară şi la el
acasă. Eram in scara Anului Nou in Casa
artiştilor şi gazetarilor din Capitala Bulga­
riei. Preşedinte al ei e Nemirov şi mă che­
mase să inchciu anul acolo. La mesele din
sala de Jos. prefăcută pentru prilej cu ta­
van atârnat ca un cort de hârtie colorată
şi cu lumini infâşurate, şedeau stelele lite­
raturii. artei şi presei bulgare. Pe la a noa­
stră se opreau pe rând câte un ministru,
care nu voise să lipsească, vreun arhitect
abia sosit din Italia, eseist şi caricaturist,
cerând o oră. ceva mai târzie, a doua Zi.
pentru o şedinţă de lucru; o poetâ lirică,
plină de foc in ochii ridicaţi puţin tâtârăşte
şi cu râsul larg numai dinţi albi nenumăraţi,
parcă de două on mai mulţi decât la alţi
oameni; un director de gazetă, atent, fără
să lase să se vadă. la articolul care. in for­
fota şi in schimbul de râsete şi de cuvinte,
se urzea singur.
Ca la o poruncă nc-am ridicat toţi şi am
suit in sala de sus. Nc-am inşirat pe lângă
pereţi. Am aşteptat. Nu ştiam ce: vreun
punct de program sau Anul cel Nou pc
care toate ceasornicele il arătau ia uşă.
Atunci a înaintat prin luciul parchetului,
până in mijloc, unde nu mai era alături de
nimeni, Nemirov. Avea pc faţă încă. bucu­
ria pe care ne-o povestise tuturor dincolo,
şi In deosebi mie. Ii sosise tocmai telegra­
ma dela Bazargic. de chemare pentru câ­
teva conferinţe. Autorităţile române işi dă­
duseră încuviinţarea. Eu Ii zeflemisesem.
cât îngăduia cuviinţa, această bucurie atât
de zgomotoasă, ca şi cum România ar fi
fost o ţară din alt heniisfer, iar Cadrilate-
rul. vreun loc al groazei. Intr'un ceas ajun­
gea cu automobilul plecat din Vama la Ba­
zargic. Prefectul nici n'avea sâ-i primească
textul celor patru conferinţe, in traducere,
aduse înainte ca o chezăşie. Era să-i spue
că se incredea cu desăvârşire In tactul lui şi
câ-i dorea să se întoarcă in Bulgaria cu Martie, compoziţie de G. A. Mathey
cele mai bune păreri.
Când l-am căutat peste trei săptămâni In Dobrogea. am lui următor, iar a cincea in anul lichidării napoleoniene.
aflat că lucrurile se întâmplaseră Întocmai. La conferinţele 181$. A şaptea ediţie e din anul Revoluţiei deb 1830. Deb
lui se adunau câte trei şi câte patru sute de ascultători, a noua până Ia a zecea ediţie. Intre 1875 şi 1902. au trecut
atâţia câţi putea sâ încapă sala. Conferinţele nau rămas 27 de ani. iar de-atunci până azi. in alţi 27 de ani. au apă­
numai patru, ci sau făcut şapte şi chiar opt. dacă socotesc rut patru ediţii. Cursul acesta, cu toane la Întâia vedere,
şi seara de citiri din propriile opere şl invitarea de către trebue să-şi aibă un înţeles şi istoricul lui ar da Învăţă­
Universitatea noastră liberă, la Balcic. Pe una am introdus-o minte.
chiar eu. cu salutări din partea scriitorilor români şi cu Noi suntem incă lipsiţi de o enciclopedie românească. în­
amintiri păstrate din legăturile dela Sofia cu scriitorii şi lu­ ceputul făcut de „Astra " ardeleană, b începutul secolului
mea bulgară. In căutarea eroilor şi vieţii din romanul lui şi sub stăpânire străină, e minunat şi are şi însemnătatea
din urmă. ..Intâele brazde *, care se petrece in bună parte unei mustrări. Tara liberă na ştiut nici până astăzi să se
b Bucureşti. Nemirov a venit până aici. spele de acea mustrare. Dicţionarul general al limbii româ­
E un drum de Încredere şi de conlucrare, care e bine că ne de Şeineanu. dinainte de răsboi. nu-i poate fi pus ală­
a fost umbbt până la capăt. Noi l-am deschis până azi turi. şi nici micul lexicon ..Mincrva", In 1000 de pagini pe
deseori Bulgarilor din Bulgaria in folosul Bulgarilor români trei coloane, scos de curând b Cluj. Mica enciclopedie, de
dobrogeni. Vom vedea ce se vor pricepe să facă Bulgarii 2000 de pagini, afbtâ sub tipar la ..Cartea Românească" şi
atunci când le vom cere să lase câte un preot român pen'r datorită d-nilor Candrea şi Adamescu. va Însemna un pas
vre-o predică in biserică, la Românii din judeţul Vidinulu mai departe, dar numai un pas. Speranţa unei Mari Enci­
încercarea va veni curând şi credem câ. In folosul unor clopedii româneşti, in 8 volume, editată tot de Krafft. b
bune legături, va fi cu bine trecută. Sibiu, ca o continuare a lui Diaconovich. se amână mereu,
din pricini care rămân necunoscute. Cea mai însemnată
ROMÂNIA IN NOUA ENCICLOPEDIE BRITANI­ carte pentru educaţia poporului, In România nu se poate
CA.—A ieşit numai de câteva zile noua ediţie a Enciclopediei naşte.
Britanice în 24 de volume. întâia ediţie e din 1768. veacul Să vedem cel puţin cum se răsfrânge ţara in a paispre­
Insuş enciclopedic A patra se publica la Începutul secolu­ zecea ediţie a Enciclopediei Britanice.