Page 41 - 1930-01

4 4 B O A B E D E G R Â U

lirice, au apărut in Paris la 1852, iar
in 1852—53 a făurit la Iaşi o întreagă se­
rie de balade şi de cântece populare. In
1867 a tipărit câteva bucăţi uşoare, scrise
intr'un stil luminos şi numite Pastele; ele
au fost urmate in 1871 de Legende de ace-
laş caracter. Mai serioase sunt scrierile lui
dramatice, care au inceput cu Despot Vodă
şi au culminat cu Ovid. Mai târziu
Alecsandri a luat parte la viaţa politică;
el a ajuns ministru al treburilor de afară
(1859—60) şi in 1885 a fost trimis ca mi­
nistru al României la Paris. Cel mai mare
titlu de faimă al lui e că dat întâiul îndemn
la culegerea cântecelor populare şi cel din­
tâi a atras luarea aminte asupra farmecului
lor neasemănat.
V*n L. Saiaeaau (Şeinaanu IX Amtorit români
moJ»r»i (1871). pp. 90 şi 3)8. O edipe complet* a
S. rletiloi Iul Aicaandri a'a tipărit In Bucureşti I.
1873 M*. (9 voi.).
EMINESCU. MIHAIL (1849—1889).
cel mai mare poet român din secolul ah'
XlX-lea. s'a născut in Dec 20. 18^9^»"
Ipăteşti lângă Botoşani. Moldova. 'T.ra de
origine turco-tatarâ (!) şi numele lui de
baştină era Emin. A învăţat la Cernăuţi, şi
s'a alipit unei trupe de teatru ambulante,
unde a avut pe rând rosturi de actor, su-
flcur şi regisor. După câţiva ani petrecuţi
astfel, s'a dus la Viena, lena şi Berlin, unde
a urmat lecţii, mai ales de filozofie. In 1874
a fost numit inspector şcolar şi bibliotecar
la Universitatea din Iaşi. dar a fost înde­
părtat curând prin schimbarea guvernului
* şi a luat locul de şef redactor la ziarul con-
• servator Timpul. La 1883 a avut întâiul
atac al boaiei ereditară in familie şi la
1889 a murit in Bucureşti.
Marele Iui talent poetic sa dat la iveală
in 1870 pnn două contribuţii la Convorbiri
Literare, organul partidului junimist din Iaşi:
acestea au fost ..Veneră şi Madonă" şi
..Epigonii". Alte poezii au urmat şi a fost
recunoscut ca întâiul intre poeţii moderni
ai ţârii. Cu aplecări mistice şi însuşiri de
dispoziţie melancolică, a trăit in străluci­
Aprilie, compoziţie de G. A. Mathey rea trecutului medieval român: el s'a răz­
vrătit împotriva convenţionalismului socie­
tăţii şi a mediului ei. Peste toată poezia
La capitolul special. România ia 22 de pagini. Diferitele lui apăsa un nor de tristeţe. înţelesul unei ursite care vine.
părţi. istorie, economie politică, limbă sunt scrise de spe­ Simplicitatea limbii, stăpânirea măiastră a ritmului şi a
cialişti deosebiţi, cari insă nu sunt Români. Singură lite­ versului, idee adâncă şi rostire plastică au făcut din Emi-
ratura e semnată de d-nii Marcu Beza şi Anton Bibescu. nescu făuritorul unei şcoli poetice care a domnit peste cu­
Poate că principelui scriitor nu-i aparţin decât cele 7 rân­ getarea României şi peste expresia scriitorilor şi poeţilor
duri In care c vorba de contribuţia scriitorilor români in români la sfârşitul secolului al XlX-lea şi la inccputul ce­
alte limbi. Ea e insă departe să fie completă şi apare mai lui de-al XX-lea.
mult ca o contribuţie de familie : Charles Adolphe Cantacu-
Cinci odltll din pooaillv lui .Uao am «pirul dup* 1800. Uncie din
z*ne. Marta Bibescu. Elisabeth Bibesco (româncă numai •la «u foat «raduao In a* .Carmen Sylva* «i de Mile Krăca­
pnn alianţă !). Atâtea alte nume lipsesc. Informaţia biblio­ nii*. şi «Hale au foat traduae In alte limbi. Emlneacu a acria »l Joul
grafică merge până la ..Dacia" lui Pârvan (1928) şi până nuvela. adev*aate poeme In pinr* (laşi. 1870).
la Bugetul general al Statului pe 1928. Prea multe greşeli
de tipar: Sadonuvea. Isvar. Sezştoarea. Lipsesc ilustrapile BRATIANU. ION (1864—1927), om de Stat român, s’a
care Înviorează articolele despre alte ţări. De pildă: Bul­ născut la Florica. in România, la 20 August 1864. ca fiu
garia. al lui Ion C Brâtianu. A învăţat la şcoala Politehnică din
Redau in traducere, pentru o părere, patru biografii, două Paris şi la întoarcerea in România a ajuns inginer la Căile
de scriitori şi alte două de oameni politici. Cu toate că de ferate. La 1895 a fost ales deputat ca liberal. In anul vii­
oameni politici sar putea reda şi trei sau patru. tor a fost numit ministru de interne In cabinetul prezidat
de D. Sturdza. căruia i-a urmat ca prim-ministru şi şef al
ALECSANDRI sau Alexandri. Vasile (1821—1890). partidului liberal, când acesta s'a retras la 1909. El a ră­
poet liric român, s'a născut la Bacău in Moldova şi a făcut mas la putere până in Ian. I9II. când a demisionat, dar in
şcoala intâiu la Iaşi şi apoi (1834—39) la Paris. In 1839 1913. după semnarea tratatului dela Bucureşti, a format din
a început sâ culeagă cântece populare româneşti. Şi-a pu­ nou guvernul. La deslânţuirea râsboiului mondial Brâtianu
blicat culegerea abia in 1844, Doine şi Lăcrimioare, poezii era la putere şi guvernul lui a călăuzit sorţii României in