Page 43 - 1930-01
P. 43

46                                  B O A B E  D E  G R Â U

         voare.  casa  care  trebuia  să  le  pornească.  D-l  Tzioara-Sa­  goşoaia.  ca  să  simtă  satul  românesc  şi  vechea  ţară  a  Voc-
         mur  caş,  comisarul  expoziţiei  noastre,  a  supraveghiat  aşeza­  vozilor  şt  a  credinţei.  L-am  văzut  gânditor  in  faţa  acestei
         rea  ţi.  cu  ştiinţa  prezentării  pe  care  i-o  cunoaştem,  a  pus   lumi,  care-i  rămânea  Închisă  in  cercul  strâmt  In  care  ar
         cătva timp pavilionul României in centrul atenţiei.  fi  continuat  altminteri  să  se  mişte.  L-am  dus  la  Mitropolie,
          Mai  multe  conicnnţe  ţinute  in  Bucureşti,  la  o  dată  când   ca  sâ  stea  in  faţa  inimii  sfinte  a  oraşului  şt  sâ-l  privească
         ele  mai  puteau  fi  un  îndemn  la  plecare  pe  drumurile  Spa­  de  pe  înaltele  prispe  intrând  in  neguri  la  ieşirea  lunii,  l-am
         niei.  au  popularizat  participarea  noastră  şi  însemnătatea  în­  călăuzit,  pe  el  şi  critic  de  artă.  prin  expoziţiile  Celor  patru
         trecerii  internaţionale  din  capitala  Cataloniei.  Le-a  inceput   şi  a  lui  Bunescu.  Cel  puţin  atât  cât  ne-a  dăruit  el.  a  plecat
         d-l  N.  Iorgu,  documentat,  vioiu  şi  de  atâtea  ori  şhchiuitor.   şi  ei  dăruit  dela  noi,  dacă  nu  mai  mult.  pentrucâ  lecţia  noa­
         pentru  oameni  şi  lucruri,  prinşi  cu  lipsurile  lor  in  lumina   stră  era  de  lucruri  aevea  şi  sub  simţuri.  Fluturele  care  se  a-
         ochilor  mari;  le-au  dus  mai  departe,  d-l  Al.  Tzigara-Samur-   şcazâ  la  popas  pe  o  floare,  duce,  fără  sâ  ştie.  polenul  in  alte
         caş.  cu  tot  felul  de  amănunte  tehnice  sau  anecdotice,  şi  d-na   colţuri de grădină şi le inviorrazâ.
         Alexandrina  Cantacuzino,  cu  patosul  de  oratoare.  care  face
         să sune din aramă orice subiect.                  O  EXPOZIŢIE  A  PĂCII.  —  La  Haga.  unde  s  au  hotă­
                                                      J  rât  atâtea  lucruri  însemnate  zilele  din  urmă  in  legătură  cu
          LEGĂTURI  CU  ŢĂRI  VECINE.  —  In  întâia  decadă  a   plata  despăgubirilor  de  râsboiu.  are  sâ  se  deschidă  o  expo­
         lui  Martie  a  venit  in  România,  ca  oaspe  al  P.  E.  N.  Clu­  ziţie internaţională a păcii. România va lua şi ea parte.
         bului  român,  scriitorul  polonez  Cezary  Jellenta.  Cele  trei   întrebarea  pe  care  şi-au  pus-o  dela  inceput  organizatorii
         conferinţe  pe  care  le-a  ţinut  in  Aula  Fundaţiei  Carol  au   a  fost  grea:  cum  se  poate  face  obiect  de  expoziţie  o  stare
         dat.  pe  lângă  informaţia  foarte  preţioasă,  măsura  conferen­  mai  mult  de  suflet?  In  cele  din  urmă  răspunsul  s'a  găsit.  Fără
         ţiarului  european  in  chestiuni  culturale.  Limba  era  cea  fran­  sâ  se  umble  nici  dupâ  vestitul  înger  cu  ramură  de  măslin  şi
         ceză.  tonul  cumpătat,  curtenia  desăvârşită.  Documentarea,   nici  dupâ  porumbielul  alb.  secţia  s'a  împlinit.  Statul  apare  cu
         neputând  presupune  la  auditor  o  cunoaştere  prealabilă  a  a-   adeziunea  lui  la  pactul  Kellogg,  cu  introducerea  in  inyă^
         mânuntului  şi  neputând  nici  intra  in  el.  se  mulţumea  cu  ca­  ţâmânt  a  lecţiilor  despre  Societatea  Naţiunilor  şi  înţelege­
         racterizări  sugestive  sau  cu  clasificări  neaşteptate.  întâia   rea  dintre  popoare.  In  jurul  aceleeaş  idei.  a  Genevei,  roesc
         conferinţă  a  vorbit  despre  „Idealul  Poloniei  moderne  şi  ma­  toate  societăţile,  născute  şi  la  lucru  zi  şi  noapte  numai  ca
         nifestările  lui  in  artă  şi  literatură",  a  doua  despre  „Iubirea   s'o  ajute.  Se  înşiră  la  urmă  iniţiativa  de  alt  fel.  ştiinţifică,  li­
         Încătuşată  in  romanul  polonez",  iar  a  treia  despre  „Mare­  terară  sau  culturală,  fără  vreun  amestec  propriu  zis  cu  So­
         şalul Pilsudski. scriitor şi orator '.          cietatea  Naţiunilor.  Se  descopăr  aici  Institutul  Social  Ro­
          Scriitorul  nc-a  deschis  o  zare  spre  Polonia,  atât  cât  o  pu­  mân.  sau  asociaţia  internaţională  a  scriitorilor,  P.  E.  N.-
         tea  face  in  cele  trei  prilejuri  de  contact  cu  publicul  .  dar  nu   Clubul.  Asociaţia  mondială  pentru  educaţia  adulţilor.  Aso­
         s  a  mulţumit  numai  cu  atât.  L-am  dus  la  câteva  mănăstiri  din   ciaţia  Creştină  a  Femeilor  şi  altele.  Ceeace  părea  la  inceput
         vecinătatea  Bucureştilor  şi  la  castelul  brâncovenesc  dela  Mo-  foarte puţin şi răsfirat, se organizează. Ideea păcii în Ro-






                                                     p £ \

                         ASOCIATE INIEKNAnONALÂ aSCMTOKILOR .



                               CARIE DE MEMBRU DE ONOARE


                                                                                                                   1
                   Secţia româna a P. E.N.Clubuluia făcut membru de onoare al ei.
                        în şedinţa din Malu 1928. la care era de feţă, pe omul
                              de carte şi marele prieten al literaturii române
                                           PS.5. Metod Zavoral

                                      abate mitrofor al Strahovului.



                         Preşedinte                                     Secretar







                     Cartea de membru de onoare al P. E. N. Clubului, dată anul acesta Abatelui Zavoral
   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48