Page 44 - 1930-01

C R O N I C A 47

Aula Fundaţiei universitare Carol I Ia a treia conferinţă a scriitorului Cezary Jellenta. despre Mareşalul
y Pilsudaki. scriitor ai orator, ţinuţi sub auapiciile P. L N. Clubului.

mânia trăeşte in adevăr. Ameţiţi de zgomotul mai mare al mai bine de ani. să li se dea soldaţilor in loc de altă gustare
faptului curent, am fi porniţi să credem altfel. Dar atunci de dimineaţă, rachiu. Intervenţia intâei noastre societăţi de
o undă ne ajunge, de altă esenţă, şi ne dăm seama că ne cumpătare a dus la înlocuirea rachiului cu ceaiul şi cafeaua.
înşelăm. Dela cartea lui Brâtescu-Voineşti. „In slujba păcii' . Activitatea ştiinţifică românească in acest domeniu a fost
scrisă in timpul râsboiului şi tipărită in 1919. până la volu­ destul de slabă. Ea a trecut numai rareori peste documen­
mele puternice despre problemele păcii in lumină interna­ tul statistic şi articolul scurt, de revistă sau de ziar. Unele
ţională. s'a mers mult. Scriitorul milos îngrămădea capitole conferinţe, ţinute de cercetători universitari, aveau mai
peste capitole, numai ca să convingă de mai buna Între­ mult caracterul de popularizare decât de contribuţii proprii,
buinţare a unei armate constructive in locul unei maşini de şi ar fi mai potrivit să fie trecute. împreună cu publicaţiile
omor; astăzi nu mai sperie nici propunerea unor State- amintite, in acţiunea socială, de propagandă Şi de organi­
Unite ale Europei, cerute nu de vreun cugetător politic în­ zare. Lipsa unei literaturi ştiinţifice in legătură cu chestiu­
drăgostit de utopie, ci de foarte practici politicieni. Vre­ nea alcoolismului, era întărită, negativ, de controversa pă­
murile n'au stat pe loc. rerilor intre cei priviţi ca depozitarii cunoştinţelor de spe­
O broşură caută să lege cu un fir de doctrină toate aceste cialitate. adică între medici, cari. unii. recomandau, cu mo­
fapte şi altele. Ea a fost publicată in limba franceză de Di­ tivare ştiinţifică, regimul cu alcool, pe când alţii, cu o mo­
u
recţia Presei şi Informaţiilor de pe lângă Preşedinţia Con­ tivare ştiinţifică, cel puţin tot aşa de temeinică. îl osândeau.
siliului de Miniştri. Acţiunea socială a pornit dela celălalt criteriu, al înrâu­
ririi pe toate căile intr'o singură direcţie şi asupra mulţimii.
MIŞCAREA AN TI ALCOOLICA IN ROMÂNIA. Ur­ Alcoolismul e o boală, sau o manifestare socială, şi trebue
mele unei acţiuni antialcoolice la noi se pot urmări in ve­ combătut sau tratat tot cu mijloace sociale. Societăţile al­
chea revistă ..Antialcoolul ". Ea insâş încerca să reprezinte cătuite şi in România au avut un îndoit caracter: au fost
toate cele trei feţe ale problemei: cea ştiinţifică, de anchete societăţi de cumpătare sau temperanţă şi societăţi de absti­
şi studii; socială, de propagandă şi de organizaţii de ini­ nenţă. Din cele mai noui in fiinţă, de întâia categorie, e
ţiativă particulară: politică, de legi şi ordonanţe. cunoscută „Temperanţa" d-lui dr. Creangă şi acţiunea de
Interesul şi bunăvoinţa legală s'au îndreptat mai cu seamă coordonare a „Caselor Naţionale”; dintre cele de-al doilea,
spre sate şi împotriva băuturilor tari. Am avut şi o lege a lojile româneşti ale „Ordinului Internaţional al Bunilor
cârciumilor, din care se mai păstrează anumite dispoziţii Templieri ". Acestea s au ivit acum vre-o 25 de ani. In acc-
fiscale, in folosul şcoaleL Lipsa de pregătire a opiniei pu­ laş timp. in cercurile săseşti şi germane din Bucureşti, şi
blice şi de convingere a organelor de aplicare a dus Insă între o seamă de elevi de licee româneşti. Două mari loji.
la desfiinţarea dela sine a legii, care dela un timp a fost cu zed de loji mici şi sute de membri, funcţionau In preaj­
nici mai mult nici mai puţin decât uitată. La fel s'a întâm­ ma râsboiului. Astăzi această mişcare e reprezentată puter­
plat şi cu alte dispoziţii. Mi-aduc aminte că aproape tot ce nic numai In Ardeal şi Banat. încolo, mai sunt numai nu­
a rămas au fost măsuri cu caracter practic imediat De pil­ clee. care vor fi puse in curând in Împrejurări mal prielnice
dă. in cazărmi era. se parc, obiceiul acum vre-o treizeci şi de desvoltare.