Page 46 - 1930-01

C R O N I C A 49

Compoziţie din numim] românesc al lui Manchester Guardian.
PUBLICAŢII DESPRE ROMAN IA IN LIMBI STRĂI­ o urmare a răsboiului de Întinse pământuri locuite de Ro­
NE. — Anul trecut un număr neobişnuit de reviste mari mâni. a deslegat o problemă şi a născut alta.
străine au avut fascicole speciale despre România, cu mate­ „înainte de 1918 numai o jumătate din neamul românesc
rial scris de cei mai buni cunoscători români ai diferitelor se bucura de neatârnare politică, şi aceştia erau cei şapte
probleme. Faptul sa datorat aplicării şi fată de noi sau milioane de Români din Vechiul Regat. Ei alcătuiau o
chiar de noi. a unei metode de propagandă internaţională. masă omogenă, care. timp de secole, au avut pe teritoriul
Trebuinţa de cunoaştere a ţârilor Intre ele, mai ales a celor lor o neatârnare intreagâ sau parţială. După 1918, Româ­
no ui sau inoite de răsboiu, c aşa de poruncitoare, pentru in­ nia cu o populaţie de peste 17.000.000 cuprindea numai a-
teresul politic, economic sau numai cultural al unei aseme­ proape 13.000.000 Români. O nedreptate de secole fusese
nea cunoaşteri. încât forme negândite înainte, de informaţie, înlăturată, dar pe harta etnografică a ţării apăruseră în­
nasc In fiecare zi. In România, anul trecut, propaganda a semnate pete de elemente străine. Minorităţile numără nu
ales ca motiv împlinirea a zece ani, sau mai exact zis, săr­ mai puţin de 4.000.000 de suflete. Problema unităţii naţio­
bătorirea împlinirii a zece ani dela unirea pământurilor ro­ nale — visul şi politica atâtor generaţii — nu putuse fi des-
mâneşti de sub coroana Sfântului Ştefan, cu ţara. E mal legatâ fără să se crezee problema de neocolit a minorităţi­
greu de spus. care publicaţie străină a fost mai eficace, a- lor. Trebue să aşteptăm până la sfârşitul lui 1930 pentru un
dică nu numai că a avut un cuprins mai bun. dar a găsit şi recensământ general al populaţiei, dar dăm până atunci ur­
o răspândire mai întinsă între cititorii de altă limbă ai altei mătoarele procente, calculate după alte date. de serviciu)
ţâri, nu tot din România, dar cea mai arătoasă e sigur că statistic ai României. Din populaţia totală 74,35% sunt Ro­
a fost Albumul editat de L'IUustration. mâni. 8.65% Unguri. 4,75% Evrei. 4.66% germani. 2.95°',
Au fost insă şi publicaţii, care. neatârnat de evenimentul Ruteni. 1.25% Bulgari, iar restul, alte naţionatitâţi. In Ol­
intâmplător. au scos un număr special pentru România, din tenia. o provincie din Vechiul Regat. 98% din populaţie
acea trebuinţă de informare generală, cât mai pricepută şi sunt Români, pe când Transilvania, o provincie aflată se­
obiectivă. Ad trebue aşezat la locul de cinste ..Manchester cole sub stăpânire ungurească şi în voia experienţelor de
Guardian", cu măreţul supliment dela 28 Noemvrie 1929. El colonizare ale Ungariei, populaţia românească reprezintă
e Intr'adevâr. pe deoparte, un model de pricepere, şi pe de 59.37%. Ungurii 27.94. Germanii 6.95. Evreii 4,25 şi alţii
alta. de eficacitate. Sute de mii de exemplare, cu imagina 1.49. Problema minorităţilor nu c in România deopotrivă re­
cea mai nouă a României, au luat in aceeaş zi drumul, de partizată peste tot teritoriul: sunt ţinuturi unde ea e con­
uscat sau de oceane, al tuturor pământurilor unde limba en­ centrată şi in stare de criză.
gleză c cunoscută. „Trebue în sfârşit amintit că la incheerea marelui războiu
Arătarea cuprinsului unei astfel de publicaţii arată şi cum pentru unitatea naţională, grupuri mai mari sau mai mici de
se organizează, de câtre dne şi în ce domenii, cunoaşterea Români au rămas In alte ţâri. urcând la mai mult de un mi­
ţârii româneşti şi a problemelor ei. In lume. Au scris, de lion. Cel mai puternic grup. de peste o Jumătate de milion,
pildă. în suplimentul lui „Manchester Guardian", d-1 David se găseşte in Rusia. Guvernul sovietic a recunoscut oficial
Mitrany. aflat pe vremuri In legături mai strânse cu ziarul faptul, prin înfiinţarea unei republici moldoveneşti peste
şi azi mai ales conducător al secţiei române In colecţia Car- Nistru, cu Balta capitală, e drept mai mult în scop de pro­
neqie. de publicaţii asupra râsboiuhii; au scris, d-nii Râdu- pagandă. dar faptul rămâne. Mai sunt mari centre româ­
leseu-Motru. Mironescu. Gafencu. Rudolf Brandsch. Ema- neşti in Iugoslavia vreo 150.000 In partea din Banat că­
noil Bucuta. Aurel Ion Popescu. Lotar Rădăceanu. d-na zută Serbiei şi 200.000 în Vechia Serbie. în afară de grupul
Calypso Botez. Dragoş Protopopescu. Charles Rist şi Ronrr macedonean venit prin desfiinţarea Turciei europene. Alte
Auboin. Ion Mihalache. Gromoslav Mladenatz. Leonida Co- grupuri de Români se găsesc In Bulgaria. Grecia. Albania.
lescu. Gr. Antipa. etc. Capitolele se chiamă începutul unei Ungaria şi Cehoslovacia. Astfel, alături de problema mino­
noui ere. Noua viaţă politică a României. Antidpâri în le­ rităţilor în România trăeste o problemă a Românilor mino­
gătură cu Pactul Kellogg. România şi vednii. D-l Maniu si ritari in alte ţări. România e interesată Ia o dreaptă deslr-
minorităţile. Unitatea naţională — ca preţ. Câmp deschis gare a problemei minorităţilor, oricât de numeroase ar fi
inaintea partidului ţărănist. Lupta pentru democraţie. Fe­ greutăţile pe care acea deslegare ar fi so creeze lnlăuntrul
meia română In viata politică. România descopere Anglia. prooriilor hotare".
Sase luni după stabilizare. Dece trebue să vie la rând mai Multe ilustraţii, fotografii din ţară sau hărţi. înviorează
Intftiu agricultura. Raţionalizarea organizaţiilor cooperatiste. textul. Unele sunt compoziţii ale unui desenator englez. B
Balanţa comerţului. Chemarea capitalurilor, etc. Wilson. din redacţia ziarului, izbutite, spirituale şl cu at­
Traduc, pentru problema naţionalităţilor. începutul arti­ mosferă românescâ. Dau. pentru convingere, una din ele.
colului semnat Emanoil Bucuţa - ..Alipirea la România, ca Ea aduce aminte de-a casă.