Page 47 - 1930-01

5 0 B O A B E D E G R Â U

I eatru, muzică, cinematograf, radio

TEATRU DE PĂPUŞI. — Vârsta cea mai uitatâ la noi Astrei basarabene. înjghebată pe acea vreme cu multă În­
rămâne tot aceea a copilăriei. Lăsăm pe omuleţi mai mult sufleţire. dar cu mai puţine mijloace. Aceste concesii, care
singuri, cu orizontul Înălţimii lor liliputane. Dacă n'ar fi au ajuns astăzi la 60. au adus până in Februarie 1930. nu
fost grădina de copii şi şcoala primară, care sâ-i descopere mai puţin de 5.593.345 de lei. din care peste 2.000.000 In
şi sâ-i puc împreună in jurul midlor unelte frocbelicne sau anul din urmă. Ele ‘îmbogăţesc tezaurul centralei dela Sibiu,
al cărţii, ei nc-ar fi scăpat cu totul. Copilăria c insă o lume care poate astfel să lucreze mai mult decât altădată, ce­
aparte, cu trebuinţe de tot felul, care trebuc toate Împlinite. rând in acelaş timp din ce in ce mai mici jertfe Statului.
Şcoala nu le mulţumeşte decât Intr’o oarecare măsură, Dar aceasta nu e totul. Sunt unele despărţiminte care au
aproape aşa ca profesia pe un om copt. Jocul, care are o Înţeles să folosească ele dreptul de concesie. In loc să-l
mie de chipuri, pentrucă răspunde la o mic de Întrebări, treacă altora, şi au Înfiinţat cinematografe in regie proprie,
trebue organizat. Literatura copiilor nu seamănă cu cealaltă, cel mai cunoscut e cel dela Braşov care aduce el singur
teatrul lor c altul decât al nostru. Iar noi. cărţile pe care despărţimântului un venit anual de 1.500.000 lei. Cel dela
le-am făcut până acum pentru ci. le-am făcut fără convin­ Chişinău aduce 500.000. dela Miercurea Guc. 150.000, ca
gere. iar de scenă nici nu ne-am apropiat. şi cel dela Sighişoara: şi mai sunt la Deva. Codlea. Seini.
E lângă noi o tară care a dus foarte departe teatrul de Diciosânmartin. Cel dela Sighet vrea să organizeze şi pen­
păpuşi. Cehoslovacia. El e acolo tocmai ce ne trebue. şi un tru sate cinematografe ambulante, iar cel dela Quj. care se
mijloc de petrecere şi unul de educare naţională. O Întreagă găseşte în cartierul gării, funcţionează pentru lucrători, cu
industrie sa născut imprejurul lui. Fabrici lucrează şi câşti- preţuri mici. Ar fi vorba, dacă se pun la un loc Centrala şi

Scenâ de teatru de păpuşi Păpuşi istorice cehoslovace

gâ In această nouă ramură de bogăţie. despărţimintcle, de un venit anual Intre 5 şi 5.500.000 lei.
Cehoslovacia a fost totdeauna dornică să stea intr'un fără alte venituri din cotizaţii, serbări sau subvenţii. în­
schimb cultural mai viu cu noi. Conştiinţa alianţei dintre cepe să fie cât un buget respectabil de instituţie de Stat
ţări Îndeamnă la o conlucrare care s'o adâncească şi s'o pentru toată ţara. îndemnate de bunele rezultate, atâtea alte
facă tot mai vădită tuturor ochilor. Institutul româno-ceh despărţiminte stau să apuce acelaş drum. Uşor Asociaţia
dela Praga, de sub preşedinţia abatelui Zăvorul, e In mie­ Îşi poate pune la adăpost un venit anul de 10.000.000 lei.
zul acestui curent. El ar trebui să organizeze o săptămână care s’o scutească de orice apel la Stat, iar acestuia sâ-i
de teatru de păpuşi ceh Ia Bucureşti, in care limba specta­ ingădue să Întrebuinţeze vechile subvenţii date aici. unor
colului ar putea foarte uşor să fie franceza sau germana, Iniţiative culturale, care nu s’au priceput încă să-şi ajute
dacă nu chiar româna. Câteva texte de repertoriu n’ar fi In aceeaş măsură.
chiar cu neputinţă de Învăţat unor oameni atât de Între­ Şi mai e ceva. In 1928 s'a Înfiinţat la Sibiu o societate
prinzători cum sunt Cehii. învăţătorii i-ar avea In Insuş anonimă pentru industria de filme şi cinema, numită „Astra
acel Institut româno-ceh. cu atâtea merite. Unul, de care ar dnegrafică”. Ea n'are propriu zis legături cu „Astra" cul­
avea insă cu deosebire să se fălească, ar fi acesta, pentru- turală decât acelea, că i-a trecut, dela Început. 1.500.000 lei
câ el le-ar veni din mijlocul copiilor şi bucuriei lor curate. din capitalul total de 5.000.000. la cât a socotit valoarea
O asemenea expediţie ar Însemna intemeerca teatrului dc concesiei adusă dc „Astra". şi-i dă. pe deasupra. 10% din
păpuşi românesc, prin vâlva pe care ar deştepta-o Intre cei beneficiul net. „Astra” Încasează astfel dividende la capi­
mari : şi cererile, care nu iartă. Intre cei mărunţi. talul care-i aparţine, fără să-l fi vărsat, şi un procent din
O Întrebare a pornit la Praga. Va fi ea urmată dc o vi­ beneficiul total. Anul 1929. deşi întâiul şi încărcat dc tot
zită a secţiei teatrului de artă din Pilsen sau a teatrului dc felul de investiţii, a fost destul de mănos. ..Astra culturală,
păpuşi din biblioteca centrală municipală a Capitalei Ceho­ adică iară Centrala din Sibiu, va avea să încaseze din acest
slovaciei ? Ne-am lăsa. fără murmur. înecaţi sub o năvală izvor sume destul de frumoase. „Astra” merge pe drumul
a păpuşilor. cel bun. al dispensării Intr'un timp foarte apropiat de orice
ASTRA Şl CINEMATOGRAFUL — De prin luna Iu­ ajutor din partea Statului.
lie 1927 Asociaţia ardeleană a Început să aibă venituri de
pe urma concesiilor de cinematograf. Noul regulament. în­ RADIOFONIA Şl EDUCAŢIA POPORULUI. — Cu
cuviinţat atunci, dădea precădere In aceasta societăţilor cele 5 milioane pe care Societatea de radio-di fuziune le
culturale. Numai din incasărilc realizate In intâile şase luni. primeşte anul acesta ca ajutor dela Direcţia Educaţiei Po­
Astra a fost In stare să dea un ajutor de 500.009 de lef porului. ea va purta grijă s ă îmbunătăţească programele.