Page 48 - 1930-01

C R O N I C A 51

Timpul cât postul va emite va fi mai lung. iar colabora- cititorii in număr corespunzător. Progresele radiofoniei se
torii. mai feluriţi şi mai aleşi. pot urmări in perfecţionările tehnice ţinute in pasul vremii,
Societatea are astăzi un număr însemnat de abonaţi- Nu­ se pot judeca In grija de programe, tot mai felurite şi Îm­
mărul posturilor primitoare trcbue să fie mult mai mare, dar plinite de puteri de întâia mână. dar izbesc şi conving mai
atâtea rămân ascunse, ca să nu plătească abonamentul. E cu seamă in numărul abonaţilor. Câţi oameni folosesc de pe
nevoe de o campanie de control, pentru descoperirea clandes­ urma întregii acestei organizări ?
tinilor, şi de una de îndemn, pentru înmulţirea aparatelor Mişcarea abonaţilor la noi e încă slabă. Nid nu se pu­
întrebuinţate şi câştigarea încrederii publice. Toate jertfele tea să fie altfel, până când postul cel mare dela Băneasa nu
6500

Numărul abonaţilor din Bucureşti
se instalase. Urmările existenţei lui incep să se vadă. In
privinţa aceasta hotărâtor e BucureştiuL Numărul aparate­
lor care ascultă şi plătesc abonamentul in Capitală nu e
nid pe departe mulţumitor. Adevăratul salt care s’a făcut
numai in lunile din urmă dovedeşte insă că intrăm in dru­
mul cel bun. De unde. de pildă, in cei trei ani dintâi ai ra­
diofoniei. mai mult din România decât româneşti, numărul
abonaţilor era de 1645. care a sporit in 1928 cu 948 de abo­
naţi noui şi în 1929 cu 1779. numai in cele două luni din­
ţăm ale lui 1930, până la 1 Martie, el a crescut deodată cu
2128. făcând la un loc 6500. Numărul abonaţilor din toată
ţara. la aceeaş dată e de 32.517. in care intră şi cei din Bu­
cureşti. E prea puţin. E prea puţin, din punct de vedere co­
mercial. pentrucă din suma realizată numai din atâtea abo­
namente nu se poate întreţine mulţumitor, necum îmbunătăţi
mereu radiofonia, şi e

Numărul abonaţilor din tară. la radio
sunt de mică însemnătate, fată de scopul urmărit- Numai
câ programele anume pentru sat. şcoală, muncitori, coope­
rative, sunt făcute zadarnic, atunci când nu li se dă putinţa
să le-asculte celor pentru cari s'au lucrat. Radiofonia şco-
lârâ. ca şi cinematograful şcolar, sunt de mare sprijin
Învăţământului, dar cum să se realizeze fără să li se
găsească un loc in programul şcoalei sau banii ceruţi de
aprovizionarea cu aparate ? Abia acum. cu nouik măsuri
luate, instalarea postului celui mare de emisiune dela Bă­
noasa va începe să-şi dea roadele. Radio va ajunge şi la
noi un mijloc de educare a poporului, cu o uşurinţă şi pu­ Proporţia intre Bucureşti şi ţară
tere de pătrundere, se poate zice fulgerătoare, faţă de ale
celorlalte mijloace cunoscute. dere cultural. Undele de lumină plecate prin văzduh In cău­
tarea sufletelor pe care să le învioreze, se pierd in prea mare
RADIODIFUZIUNEA IN ROMÂNIA. — Silinţele de număr, neascultate de nimeni. O propagandă deadreptul. a
tot felul, care se chcltuesc şi la noi in Jurul radiofoniei, a- programelor din ce în ce mai bune. pe care societatea ro­
tât din partea iniţiativei particulare cât şi a Statului, trc­ mână de radiodifuziune, a început-o cu pricepere şi avânt,
bue să-şi găsească răsunetul firesc In public. Altminteri, şi o propagandă indirectă, prin marea publicitate şi socie­
acest nou şi strălucit mijloc de educare a poporului s ar a- tăţile de cultură, trebue să pornească. Scopul trebue urmă­
somăna cu un regim de biblioteci publice In care s'au in­ rit cu îndărătnicie: creşterea cât mai mare a radiofoniştilor
vestit milioane pentru cărţi, localuri şi personal, dar ar lipsi din România.