Page 49 - 1930-01
P. 49

Turism, sport, educaţie fizică

        OFICIUL  TURISMULUI.  —  Pânâ  la  redactarea  unui   troducere.  Cele  trei  aliniate  dela  început  sunt  o  pildă  de
       text  de  lege  care  sâ  ajute  şi  sâ  reglementeze  turismul  in   privire  generală,  cuprinzând  numai  miezul  şi  intr'un  scris
       România,  e  trebuinţă  de  cunoaşterea  imprejurârilor  in  care   desăvârşit:  „Infiltrarea  ungurească  in  Carpaţi  nu-i  privită
       el  sa  desvoltat  pânâ  acum  sau  urmează  sâ  se  des  volte.   de  toţi  în  adevărata  ei  lumină.  Unii  uită  câ  trecuse  o  sută
       Strângerea  acestui  material  a  început  so  facă  noul  servi­  de  ani  dela  venirea  Maghiarilor  in  Europa,  şi  nici  gând  nu
       ciu  al  turismului,  in  formă  deocamdată  de  informaţie  asu­  aveau  să  se  cuibărească  in  cetatea  munţilor  dela  răsăritul
       pra  societăţilor  de  turism  in  fiinţă  şi  apoi  de  legislaţie   Pustei.  Iar  când  şi-au  luat  seama,  ei  au  înaintat  greu  de
       străină, in legătură.                           tot.  Aşa  câ  au  mai  trecut  incâ  vre-o  două  sute  de  ani.  pânâ
        Contactul  deadreptul  şi  activ  cu  turismul  nu  se  poate   ce au ajuns efectiv in colţul de Sud-Est, numit Tara-Bârsei.
       face  insă  decât  printr'un  Oficiu  special,  care  să  facă  să  co­  „In  toată  epoca  aceasta  de  infiltrare  se  înţelegea  prin
       munice  toată  informaţia  strânsă  sau  toc  materialul  de  in­  Ardeal,  adică  „Tara  de  dincolo  de  pădure",  numai  mijlocul
       formaţie  creat,  prospecte,  planuri  de  excursii,  etc-  Acest   podişului.  înconjurat  de  munţi,  iar  ţinuturile  mărginaşe  işi
       oficiu  va  trebui  sâ  fie  neapărat  prevăzut  de  viitoarea  lege.   păstrează  numirile  lor  deosebite.  Astfel,  Ţara  Bănci  nu  era
       Cu  titlu  de  încercare,  un  asemenea  oficiu  al  turismului  func­  Ardeal;  Ţara  Oltului  sau  a  Făgăraşului,  de  asemenea  nu
       ţionează  in  acelaş  local  cu  librăria  de  Stat  şi  e  condus  de   era  (şi  nu  e  nici  azi  una  cu  Ardealul)  ;  Haţegul  nu  c  nici  el
       funcţionari ai Serviciului turismului.          pământ  ardelenesc,  etc.  Abia  mai  tărziu  după  venirea  Un­
        El  are  următoarele  scopuri,  care  vor  apare  in  regulamen­  gurilor.  numele  de  Transglvama  (trans  sylvam).  din  neştiinţă
       tul de funcţionare :                            şi  prin  abuzul  cancelariei  ungare  sa  întins  peste  tot  ţinutul
        1.  Sâ  strângă  toată  informaţia  turistică,  privind  staţiu­  ocolit  de  munţii  Carpaţi,  considerat  politiceşte  ca  un  prin­
       nile  noastre  balnco-dimatice  şi  de  turism  sau  centrele  de   cipat.  (Totuş  cronicarii  —  de  pildă  Simion  Dascălul  —
       mare  circulaţie,  şi  so  pună  la  îndemână  la  cerere,  brută   ştiau  bine  că.  alături  de  Ardeal,  sunt  o  sumă  de  ţări  mai
       sau prelucrată, după caracterul ei.             mărunte,  pe  la  poalele  interne  ale  munţilor  ce  ocoleau  prin­
        2.  Să  redacteze  prospecte  sau  broşuri  de  informaţii  des­  cipatul).
       pre anume localităţi sau regiuni, sau in general despre ţară.  „Cu  vremea  insă,  generaţiile  de  mai  târziu  au  început  a
        3.  Să  organizeze  conferinţe,  expoziţii  şi  orice  acţiune  ase­  uita  aceste  deosebiri,  şi  mulţi  Români  socoteau  că  Transil­
       mănătoare de propagandă.                        vania  este  toată  cetatea  munţilor  şi  a  podişului  cucerit  de
        4.  Să  intre  in  legătură  cu  Societăţile  sau  Oficiile  de  tu­  Unguri.  —  ba  in  timpurile  mai  noui  unii  cuprindeau  sub
       rism  din  ţară  sau  străinătate  pe  care  sâ  le  ajute  şi  cu  caro   acest  nume  tot  pământul  locuit  de  neamul  românesc,  supus
       sâ se ajute la ajungerea scopurilor comune.      Ungariei".
                                                         Branul  şi  Cetatea  Branului  nâzucştc  să  fie  mai  mult  decât
                                                       o  simplă  călăuză  turistică.  Ea  indrăsneşte  să-şi  zică  de  alt­
        MONOGRAFIA  BRANULUI.  —  A  ieşit  zilele  acestea   minteri  monografic  istorică,  geografică,  turistică,  pitorească,
       o  nouă  călăuză  pentru  Bran  şi  împrejurimi.  In  mijlocul  ei.   descriptivă.  In  partea  întâia  sunt  vioac  consideraţii  istorice,
       ca  şi  in  mijlocul  priveliştei,  stă  castelul  alb  al  cavalerilor   geografice  şi  etnografice,  iar  in  a  doua.  de  staţiune  clima­
       cruciaţi  dela  1220.  astăzi  al  Reginei  Mana.  A  editat-o  Tou-
                                                       tică  şi  turistică.  Fotografii  numeroase  şi  sugestive,  din  care
       ring Clubul României.                           reproducem  una,  şi  desene  de  tot  felul  sau  hărţi  şi  planuri
         Puternica  societate  de  turism  nu  e  cu  această  lucrare  a   o  fac  intuitivă  şi  prietenoasă.  „Cartea  Românească"  s  a  silit
       d-lui  Ioan  Moşoiu.  directorul  liceului  Şaguna  din  Braşov,  la
                                                       so tipărească frumos, pe o hârtie scumpă.
       întâia  întreprindere  de  acest  fel.  Branul  şi  Cetatea  Brarmlui
       face  parte  dintr’un  program  intreg  de  publicaţii,  care  se
       realizează  treptat.  Castelul  Peleş  ca  şi  Peştera  Ialomiţci.  ale   DRUMEŢIA  IN  FOTOGRAFII.  —  Avem  de  un  an  un
       d-Iui  Mihai  Haret.  Predealul  d-lui  Tăcu,  Anuarele  Bucegi-   nou  cerc  de  turişti.  Prescurtat,  numele  lui  e  larg  şi  simbolic.
       lor  începând  din  1924—25  sunt  asemenea  realizări.  Poate   „A.  E.  R.".  Asociaţia  Excursioniştilor  Români.  Cei  mai
       că  ele  nu  sunt  aşa  de  multe  cât  ne-ar  fi  dorul,  dar  nu  în­  mulţi  erau  membri  ai  Touring  Clubului  României  şi  ai  altor
       seamnă  mai  puţin  cea  mai  bogată  şi  mai  bine  ticluită  co­  societăţi  cu  scopuri  la  fel.  incâ  dinainte  să  se  întâlnească
       lecţie de turism pe care o avem.                in  junii  nouei  alcătuiri.  Era  ea  atunci  de  prisos  ?  Gne  a
        Lămuriri  preţioase  de  cadru  dă  d-l  S.  Mehedinţi  in  In­  Întârziat  numai  un  sfert  de  ceas  in  expoziţia  de  fotografii
                                                                    a  „A.  E.  R.  '-ului.  care  trebuia  sâ  o-
                                                                    glindc  un  an  de  activitate,  n  ar  mai  putea
                                                                    s o spuc.
                                                                      Societăţile  prea  mari  se  schimbă,  chiar
                                                                    prin  creşterea  aceasta  a  lor  şi  fără  voe.
                                                                     uneori  cu  toate  silinţele  împotrivă,  in
                                                                     nişte  instituţii  reprezentative.  Legătura  dela
                                                                    om  la  om  slăbeşte  in  măsura  in  care  se  în­
                                                                     tăreşte  brâul  care-i  strânge  pe  toţi.  Colec­
                                                                     tivitatea  despersonalizează.  Micile  grupuri
                                                                     vioae.  in  care  fiecare  se  cunoaşte  şi  gă­
                                                                     seşte  un  prieten,  nu  mai  sunt  cu  putinţă.
                                                                     Societatea  cea  mare  poate  sâ  tae  drumuri
                                                                     in  munte,  sâ  le  marcheze  pe  lungimi  de
                                                                    sute  de  kilometri,  să  ridice  case  de  adă­
                                                                     post,  să  facă  hărţi  şi  să  scoată  prospecte  sau
                                                                    să  intre  in  legătură  şi  schimb  cu  asociaţiile
                                                                    puternice  internaţionale,  mult  mai  bine  de­
                                                                    cât  societatea  cea  mică.  Lucrul  ei  nu
                                                                    poate  fi  înlocuit.  Dar  spiritul  de  inoire  şi
                                                                    de  creaţie  va  pâlpâi  totdeauna  mai  viu  în
                                                                    mica  decât  in  marea  comunitate  !  E  poate
                                                                    cazul  „Asociaţiei  Excursioniştilor  Români".
                                                                    Oricum,  rezultatele  activităţii  ei  de  un  an
                                                                    o aduc in minte.
   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54