Page 49 - 1930-01

Turism, sport, educaţie fizică

OFICIUL TURISMULUI. — Pânâ la redactarea unui troducere. Cele trei aliniate dela început sunt o pildă de
text de lege care sâ ajute şi sâ reglementeze turismul in privire generală, cuprinzând numai miezul şi intr'un scris
România, e trebuinţă de cunoaşterea imprejurârilor in care desăvârşit: „Infiltrarea ungurească in Carpaţi nu-i privită
el sa desvoltat pânâ acum sau urmează sâ se des volte. de toţi în adevărata ei lumină. Unii uită câ trecuse o sută
Strângerea acestui material a început so facă noul servi­ de ani dela venirea Maghiarilor in Europa, şi nici gând nu
ciu al turismului, in formă deocamdată de informaţie asu­ aveau să se cuibărească in cetatea munţilor dela răsăritul
pra societăţilor de turism in fiinţă şi apoi de legislaţie Pustei. Iar când şi-au luat seama, ei au înaintat greu de
străină, in legătură. tot. Aşa câ au mai trecut incâ vre-o două sute de ani. pânâ
Contactul deadreptul şi activ cu turismul nu se poate ce au ajuns efectiv in colţul de Sud-Est, numit Tara-Bârsei.
face insă decât printr'un Oficiu special, care să facă să co­ „In toată epoca aceasta de infiltrare se înţelegea prin
munice toată informaţia strânsă sau toc materialul de in­ Ardeal, adică „Tara de dincolo de pădure", numai mijlocul
formaţie creat, prospecte, planuri de excursii, etc- Acest podişului. înconjurat de munţi, iar ţinuturile mărginaşe işi
oficiu va trebui sâ fie neapărat prevăzut de viitoarea lege. păstrează numirile lor deosebite. Astfel, Ţara Bănci nu era
Cu titlu de încercare, un asemenea oficiu al turismului func­ Ardeal; Ţara Oltului sau a Făgăraşului, de asemenea nu
ţionează in acelaş local cu librăria de Stat şi e condus de era (şi nu e nici azi una cu Ardealul) ; Haţegul nu c nici el
funcţionari ai Serviciului turismului. pământ ardelenesc, etc. Abia mai tărziu după venirea Un­
El are următoarele scopuri, care vor apare in regulamen­ gurilor. numele de Transglvama (trans sylvam). din neştiinţă
tul de funcţionare : şi prin abuzul cancelariei ungare sa întins peste tot ţinutul
1. Sâ strângă toată informaţia turistică, privind staţiu­ ocolit de munţii Carpaţi, considerat politiceşte ca un prin­
nile noastre balnco-dimatice şi de turism sau centrele de cipat. (Totuş cronicarii — de pildă Simion Dascălul —
mare circulaţie, şi so pună la îndemână la cerere, brută ştiau bine că. alături de Ardeal, sunt o sumă de ţări mai
sau prelucrată, după caracterul ei. mărunte, pe la poalele interne ale munţilor ce ocoleau prin­
2. Să redacteze prospecte sau broşuri de informaţii des­ cipatul).
pre anume localităţi sau regiuni, sau in general despre ţară. „Cu vremea insă, generaţiile de mai târziu au început a
3. Să organizeze conferinţe, expoziţii şi orice acţiune ase­ uita aceste deosebiri, şi mulţi Români socoteau că Transil­
mănătoare de propagandă. vania este toată cetatea munţilor şi a podişului cucerit de
4. Să intre in legătură cu Societăţile sau Oficiile de tu­ Unguri. — ba in timpurile mai noui unii cuprindeau sub
rism din ţară sau străinătate pe care sâ le ajute şi cu caro acest nume tot pământul locuit de neamul românesc, supus
sâ se ajute la ajungerea scopurilor comune. Ungariei".
Branul şi Cetatea Branului nâzucştc să fie mai mult decât
o simplă călăuză turistică. Ea indrăsneşte să-şi zică de alt­
MONOGRAFIA BRANULUI. — A ieşit zilele acestea minteri monografic istorică, geografică, turistică, pitorească,
o nouă călăuză pentru Bran şi împrejurimi. In mijlocul ei. descriptivă. In partea întâia sunt vioac consideraţii istorice,
ca şi in mijlocul priveliştei, stă castelul alb al cavalerilor geografice şi etnografice, iar in a doua. de staţiune clima­
cruciaţi dela 1220. astăzi al Reginei Mana. A editat-o Tou-
tică şi turistică. Fotografii numeroase şi sugestive, din care
ring Clubul României. reproducem una, şi desene de tot felul sau hărţi şi planuri
Puternica societate de turism nu e cu această lucrare a o fac intuitivă şi prietenoasă. „Cartea Românească" s a silit
d-lui Ioan Moşoiu. directorul liceului Şaguna din Braşov, la
so tipărească frumos, pe o hârtie scumpă.
întâia întreprindere de acest fel. Branul şi Cetatea Brarmlui
face parte dintr’un program intreg de publicaţii, care se
realizează treptat. Castelul Peleş ca şi Peştera Ialomiţci. ale DRUMEŢIA IN FOTOGRAFII. — Avem de un an un
d-Iui Mihai Haret. Predealul d-lui Tăcu, Anuarele Bucegi- nou cerc de turişti. Prescurtat, numele lui e larg şi simbolic.
lor începând din 1924—25 sunt asemenea realizări. Poate „A. E. R.". Asociaţia Excursioniştilor Români. Cei mai
că ele nu sunt aşa de multe cât ne-ar fi dorul, dar nu în­ mulţi erau membri ai Touring Clubului României şi ai altor
seamnă mai puţin cea mai bogată şi mai bine ticluită co­ societăţi cu scopuri la fel. incâ dinainte să se întâlnească
lecţie de turism pe care o avem. in junii nouei alcătuiri. Era ea atunci de prisos ? Gne a
Lămuriri preţioase de cadru dă d-l S. Mehedinţi in In­ Întârziat numai un sfert de ceas in expoziţia de fotografii
a „A. E. R. '-ului. care trebuia sâ o-
glindc un an de activitate, n ar mai putea
s o spuc.
Societăţile prea mari se schimbă, chiar
prin creşterea aceasta a lor şi fără voe.
uneori cu toate silinţele împotrivă, in
nişte instituţii reprezentative. Legătura dela
om la om slăbeşte in măsura in care se în­
tăreşte brâul care-i strânge pe toţi. Colec­
tivitatea despersonalizează. Micile grupuri
vioae. in care fiecare se cunoaşte şi gă­
seşte un prieten, nu mai sunt cu putinţă.
Societatea cea mare poate sâ tae drumuri
in munte, sâ le marcheze pe lungimi de
sute de kilometri, să ridice case de adă­
post, să facă hărţi şi să scoată prospecte sau
să intre in legătură şi schimb cu asociaţiile
puternice internaţionale, mult mai bine de­
cât societatea cea mică. Lucrul ei nu
poate fi înlocuit. Dar spiritul de inoire şi
de creaţie va pâlpâi totdeauna mai viu în
mica decât in marea comunitate ! E poate
cazul „Asociaţiei Excursioniştilor Români".
Oricum, rezultatele activităţii ei de un an
o aduc in minte.