Page 50 - 1930-01

C R O N I C A 53

Ceeace mulţumeşte dela Început pe orice turist, e întin­ organizaţiile politice, de curentele şi părerile de partid din
derea câmpului de lucru. Drumeţia nu s a mulţumit numai ţară.
cu Bucegii şi Făgăraşul. Ha a trecut vitejeşte dincolo şi a Arf. 3. — Scopurile Ligii Naţionale Bulgare sunt:
arâtat intâia ei datorie : sâ descopere şi sâ calce toată ţara aj să lucreze pentru deşteptarea iubirii dc Mare şi pentru
turistică. întâii paşi sunt buni. Hi au plecat şi din valea întreţinerea sentimentului maritim naţional;
Cernei ca să străbată aproape toată vechea graniţă de b) să mijlocească dcsvoltarca şi întărirea navigaţiei mari­
munţi până deasupra vâci Prahovei; au trecut şi dela So- time naponale;
vaia peste întunecata Harghită până in revărsările Oltului, c) să lupte pentru propăşirea mesenilor maritime şi flu­
dela Miercurea şi Tuşnad ; au urcat şi pe Bistriţa olteană viale, încurajând şi ajutând impopularea regulată a ţărmu­
sau pe Tdeajen. Câte nu mai rămăn ! Dar începutul înda­ rilor mantime şi fluviale;
torează şi îndeamnă înainte. Rămăn nu numai cuiburile de d) să ajute la însuşirea unei politici sociale de Stat na­
munţi de marmoră şi de fier ai Banatului, bazaltul monu­ ţionale. maritime şi fluviale.
mental al munţilor Apuseni, singurătatea Maramureşului, Ari. 4. — Pentru ajungerea scopurilor de mai sus Liga se
Bucovina pâduroasâ. dar rămân mai ales celelalte regiuni, foloseşte dc următoarele mijloace :
încă şi mai caracteristic româneşti, podgoria şi valea Du­ a) cercetarea şi studierea mării şi râurilor noastre mai
nărei sau a Nistrului, cu Del ta-minune sau cu malurile cu mari impreunâ cu ţărmurile lor ;
tinde in lut şi mănăstiri din văzul bârâganclor ruseşti. b) darea de sfaturi şi studii In toate chestiunile in legă­
..A. H. R." e insă in drumul cel bun. Ce tinereţe şi ce tură cu Marea şi cu râunie mari ;
spargere a zărilor obişnuite aduc fotografiile ci de pe vâr­ c) înfiinţarea de concursuri pentru cercetarea şi studierea
furi şi dintre despicăturile de munţi, priveghiatc de mugetul Mării şt râurilor navigabile ;
neauzit, de mică rumegătoare de ţancuri, al caprelor negre I d) propagandă sistematică prin tipar, editarea de reviste,
broşuri, hărţi, tablouri, fotografii, ilustraţii şi altele ;
TURISM DE APĂ. — De câtva timp se încearcă o în­ e) propagandă orală prin discursuri, conferinţe, cursuri
dreptare a luării aminte publice spre o bogăţie, pe care până speciale populare in sfera maritimă şi fluvială ;
astăzi am lăsat-o mai mult in părăsire. E vorba de valea I) serbări maritime şi fluviale, serbări, şezători, serate şi
Dunării şi de coasta Mării. alte întruniri, excursii, expediţii, ctc.;
Fireşte că. pentru o luare In stăpânire economică sau pen­ g) desvoltarea şi întreţinerea a tot felul dc sporturi ma­
tru o Întrebuinţare ca locuri de odihnă sau dc cură. n'au ritime şi fluviale ;
aşteptat nici Statul sau Întreprinderile comerciale nici lu­ h) întreţinerea dc inventar navigabil şi altele, bibliotecă,
mea cea multă, petrecăreaţă sau suferindă, o asemenea ini­ muzeu, institut ştiinţific maritim, pavilioane de Mare şi flu­
ţiativă. Servicii de vapoare şi armatori, pescuit şi sanatorii viale şi plaje ;
şi-au bătut drumurile pe apa fără urmă sau şi-au întins nă­ i) unirea organizaţiilor asemănătoare şi a fondurilor.
voadele şi şi-au ridicat hotelurile. Ajunge 7
Se pare că nu. Apa ne-a rămas incâ destul de străină. TURISMUL ALTOR ŢÂRI.— Giuscppc Prezzolini. cu­
Ceva care să umple aceste tipare date. a lipsit. O însufle­ noscutul literat italian, deşi poate el ar fi cel dintâi care să
ţire popu'arâ. care să facă dâră, să atragă şi să ţie călători, respingă acest calificativ, a scos de curând in a doua ediţie
din ţară şi străinătate, să descopere atâtea regiuni rămase volumul lui „La cultura italiana". Redau tabla de materii,
mereu închise de când le avem, deşi sunt In marginea ma­ pentru o părere despre ce elemente ar alcătui in Italia acea­
rilor drumuri internaţionale, cum ar fi. ca sâ dau numai o stă complexă noţiune. Nu e nevoe sâ mai spun că diferi­
pildă. Sudul Basarabiei cu lacurile, şi Nordul Dobrogii cu tele articole n'au nimic doctrinar, d păstrează toată vioi­
înălţimile inpâdunte. se aşteaptă încă. Această sarcină cade ciunea şi indrâsncala unui condeiu de scriitor, la care pro­
insă întreagă in seama iniţiativei particulare organizate şi cesul creaţiei, cu rezultate de uimire chiar pentru el. se
a societăţii. Iniţiativa particulară şi societatea n'au putut să poate urmări In fiecare rând: Tradiţia: Regionalismul; Tot
arate deocamdată decât drumul. E cunoscută Liga Navală, regionalismul; Cultura populară ; Starea economică a scrii­
sâ auzit de Yacht-Club. Ia Constanţa, am avut amestec in torilor ; Cele trei generaţii ; Deşteptarea idealistă ; Cultura
Înfiinţarea cluburilor nautice din Baldc şi Giurgiu. E nevoe religioasă ; Cultura politică : Ziarismul: Revistele ; Edito­
de o întărire a acestei acţiuni, pnn înmulţirea organizaţiilor rii ; Critica ; Futurismul; Lirica: Alţi scriitori din acest sfert
locale şi prin înmănuncherea lor pentru fapte de interes co­ de secol; Generaţia aventurii ; Reforma şcoalei medii; Pro­
lectiv. Ca un pas intr'acolo privesc îmbogăţirea Touring- fesori şi studenţi; Şcoala elementară : Şcoala clasică şi tra­
Qubului României, care făcea înainte numai carpatism. cu ducerile ; Ştiinţele morale şi ştiinţele exacte: Teatrul; Ar­
o aripă de tunsm de apă. Ea a fost inaugurată la Brăila, tele ; Cinematograful ; Legăturile culturale ale Italiei cu
la 9 Martie curent Vioiciunea in cele culturale a marelui străinătatea ; Urmările râsboiuiui: Viitorul.
oraş şi simţul practic de organizare pe lângă aşezarea geo­ Iată un fragment din capitolul despre Cultura italiană :
grafică, de punct terminus pentru baltă şi deltă, l-au în­ ..Încep cu Touring Clubul. Sâ se bage de seamă că e
dreptăţit la acest hieru. Cu prilejul conferinţei de lămurire a vorba de ciclism, automobilism şi sport.
scopurilor şi al adunării de constituire, am căpătat toată în­ Ba chiar de ioc: T. C. in Italia, pe lângă o unealtă a
crederea că dacă e vorba să se pornească la o acţiune mai înaintării şi răspândirii mijloacelor dc transport, pc lângă
hotărită şi de mai largă rază lecui ales e cel mai potrivit. un centru de propagandă de călătorie, e o mare şcoală na­
Mijloacele dintâi trebue să fie înfiinţarea unui birou de ţională de cultură geografică şi o mare casă editoare. T.
informaţie şi de propagandă turistică pentru Dunărea de C a făcut intr un an pentru cunoaşterea intre Italieni a ţării
jos şi Deltă, care poate să aibă un caracter municipal, pu­ lor mai mult decât şcolile Statului in zece ani.
blicaţii şi prospecte, organizarea de excursii In regiune. Mij­ Prin împărţirea intre membri a unei mari mulţimi de pu­
loacele mai depărtate, şcoli de innot. de vâslit, de pescari. blicaţii. in schimbul unei cotizaţii anuale minime la inde-
Iată. ca o pildă de ce au început să facă înaintea noastră mâna oricui, a izbutit să facă să pătrundă in familiile ita­
vecini cu o legătură la Mare şi la Dunăre mai mică şi mai liene cunoaşerea Italiei, contribuind puternic Ia deşteptări,
nouă decât a Românilor, intâile articole de statut ale Ligii dragostei de ţară.
maritime naţionale bulgare. Articolele nâu rămas numai li­ întinderea şi însemnătatea propagandei desvoltate de
tere de statut, d pe atâtea le-am văzut chiar cu realizate In Touring poate să fie rezumată In câteva cifre: peste 7 mi­
chip neaşteptat şi vrednic dc urmat: lioane din harta Italici de 250.000, 13 milioane şi jumătate
Ari. I. — Sâ înfiinţat la 1 Iulie 1920. cu statut provizo­ de foi din Atlasul drumurilor, 4 milioane de volume din
riu. asociaţia culturală instructivă „Liga Maritimă Naţio­ Călăuza Italiei. 120 de mii de volume din Călăuza Italiei
nală Bulgară ". In adunarea generală de constituire dela 18 pentru străini, fără să mai vorbim de cele cinci Reviste lu­
Maiu 1923 sâ alcătuit şi primit prezentul statut. nare. de Anuare, de hărţile pentru automobile şi dc nenu­
Art. 2. — Liga Maritimă Naţională Bulgară e o asociaţie măratele publicaţii mai mici. Valoarea comercială a publi­
naţională instructivă, culturală. Ea stă in afară de toate caţiilor geografice distribuite de Touring numai In cei trei