Page 51 - 1930-01

54 B O A B E D E G R Â U

ani 1924—26 poate sâ se socotească la 79 milioane de Bre '. Englezii cu 143.000, Francezii cu 65.000. Austriadi cu
într una din revistele despre care vorbeşte Prezzolini. 64.000. Românii sunt cuprinşi intr'o sumă colectivă. 31.000.
..Le vie d'Italia". cu un tiraj de 180.000 de exemplare, se împreună cu Albanezii, Gredi, Bulgarii şi Tur di. Numai
poate urmări In numărul de pe Decembrie 1929 Mişcarea Iugoslavii apar din Peninsula Balcanică aparte, cu 19.000
turistică italiană in cei cinci ani 1923—27. Străinii veniţi in turişti anuali.
Italia in 1927 au fost 1.074.727 ; Italienii duşi in străinătate,
cu alte scopuri decât emigrarea pentru muncă. 285.897.
Străinii au cheltuit in Italia în acelaş an 2.547.000.000 lire.
iar ItaBcnii in străinătate, 335.000.000. ceeace dă un sold
activ de 2.212.000.000. bani aduşi in ţară mai cu seamă de
interesul ci turistic. Cei mai numeroşi călători vin din Ger­
mania. 228.000. urmează Americanii de Nord cu 187.000.

I3400C)0
! 150000
1060000 1070000
o
O
4 4 4

1923 192-4- 1925 1926 1927
Citi turişti vin în Italia Ce mijloace de călătorie au întrebuinţat turiştii vaniti
in Italia în 1927

CÂTEVA IDEI DE PROGRAM §1 INTÂILE LU­ hdaritatc. faţă de care nu se poate să rămânem neutri. E
CRĂRI PENTRU ÎNFĂPTUIREA LUI. ALE DIRECŢIEI latura de ordin naţional a problemei.
EDUCAŢIEI POPORULUI. Zdruncinarea tuturor credinţelor adusă de răsboiu. şi
Problema educaţiei poporului a apărut după răsboiu in spaima inaintea atâtor ruini. care trebuiau refăcute, a doua
toate ţările sub noui înfăţişări. Iniţiativele sau sporit şi aşe- zi după încetarea lui, au născut o criză sufletească mai grea
zâmintele mai vechi au fost înviorate de un nou spirit. Pen­ decât cea economică. Noua generaţie creşte cu imaginea
tru adunarea materialului experienţei de pretutindeni, pune­ înainte a unei societăţi in luptă cu materia, căutând s'o do­
rea lui in circulaţie şi găsirea unor directive generale s'au mine, dornică de putere şi pusă pe o repede cheltuire şi
creiat puternice asociaţii internaţionale. Interesul in Apus desfătare. Copiii sunt uitaţi sau scapă de sub supraveghere.
şi in toată lumea cultă pentru educaţia poporului e mai viu E latura de ordin social a problemei.
decât oricând. Societatea însăşi se prezintă intre atâtea sarcini cu o pre­
La noi acest interes a apărut in înmulţirea societăţilor şi gătire mai mult intelectuală şi umanistă. Educaţia utilitară
iniţiativelor culturale de tot felul. Opinia publică a fost răs- şi mai cu seamă cea direct profesională n'a avut cum să
cohtâ, mai ales la oraşe, de acţiunea lor organizată şi conti­ şi-o însuşească şi se sbate dorind-o. fără sâ facă ceva efeg»
nuă. Aproape nici un domeniu al educaţiei poporului n a ră­ tiv pentru intrarea cu eroism in nou direcţie. E latura dr
mas nccxplorat. Fără să se amestece Statul sau comunele, ordin pedagogic a problemei.
ele s'au găsit după câţiva ani înaintea acestui fenomen in Satele, cu economia lor agricolă, ajunse abia de curând
phnă creştere. Gândul era aproape ca fenomenul să fie aju­ la împroprietărire şi cu o pătură intelectuală proprie Iqţâ
tat şi reglementat. Pe deoparte s'a încercat o des voi tare a slabă, in afară de cadrul de funcţionari locali, sunt in era
activităţii cxtraşcolare şi s'a dat o pecete aproape oficială mai mare parte alături de sistemul mare de circulaţie al bu­
formulei de culturalizare a massclor. iar pe de alta s'a În­ nurilor culturale. Ţara de ţărani se mulţumeşte cu străbu­
cercat o federalizare a societăţilor culturale. S'a Însărcinat nele forme de cultură primitivă şi începe să nu mai fie con­
chiar o comisie de specialişti care sâ lucreze un anteproiect timporană cu generaţia căutătoare sau creatoare de vglori
al organizării culturale. Activitatea extraşcolară s'a păstrat ale vremii.
insă. cum era firesc, mai ales între oamenii de şcoală şi in Oraşele cu populaţia lor amestecată şi in unele locuri co­
populaţia pe care putea s'o ajungă prin copii In rostul lor vârşitor de altă naţionalitate, trâesc mai mult din cgodul
de şcolari, federalizarea societăţilor nu s'a putut realiza, iar rural, pe care-l Înstrăinează cu totul de năzuinţele şi dato­
anteproiectul de organizare culturală n'a găsit decât pu­ riile originii lui. decât din proprii izvoare şi din concentra­
blicitatea unei reviste ştiinţifice. Toate aceste manifestări rea şi multiplicarea lor funcţională. Ele caută sâ-şi întindă
dovedeau un lucru: trebuinţa unei intervenţii cu caracter mentalitatea asupra satelor şi nu se gândesc să stea In ser­
general şi unitar. viciul lor. Pătura muncitorească, negustorească şi funcţio­
In faţa cărei reahtăţi se găseşte acea intervenţie ? nărească sunt slab organizate, cu o conştiinţă de clasă in
Tara s'a întregit cu teritorii şi populaţii din cel puţin trei proporţie şi care de aceea n’au putut să fie până azi decât
regimuri culturale deosebite. îndoita fierbere, in fiecare din slab creatoare.
ele. fie pentru adaptarea la noui le împrejurări şi la făurirea Pen*nt orice punere in legătură cu mulţimea. Bpsa cea
unei singure culturi, fie pentru apărarea vechilor tradiţii şi mare şi care se cere astfel ea intâiu Înlăturată, e puţina în­
Împotrivirea Ia schimbare, a adus la o oarecare criză de so- tindere a cunoştinţei de carte. Gfrelc înfricoşătoare ale anal­