Page 53 - 1930-01

Educaţia poporului în alte tari

— A d a u s —
Educaţia adulţilor în Ungaria (industriale, agricole, etc), întocmesc un program special.
Fiecare localitate la rândul ei (comune şi cătune) stabilesc
I. LEGISLAŢIE. — Educata adulţilor in Ungaria arc un program mai redus pentru adulţii lor.
ca parte legislativă numai 2 decizii ministeriale. O lege Pe baza acestor programe se Începe in luna Septembrie
propriu zisă a culturii masselor nu există până in prezent.
Mai mult din practica de până acum ţi din observările ce
aceasta le-a adus cu sine se va Întocmi noua lege a edu­
catei In afară de şcoală. Caracterul acesteia va fi de a
statua obligaţii ce până astăzi nu erau decât simple ini­
ţiative pornite, fie din spiritul binevoitorilor de a contribui
la cultura masselor cu concursul intregii societăţi, fie din
acela al Statului.
Iniţiativa Statului şi Îndemnul acestuia, dela râsboiu În­
coace. au jalonat soluţia problemei: organizarea evolutivă
şi ideile puse in aplicare imediat după criza economică din
anul 1924 au creiat un uz. şi. cu tot timpul scurt de numai
5 ani. Ungaria este astăzi pe acest teren atât de departe În­
cât legiferarea acestui uz. prin impunerea Iui ca o obligaţie,
se va adapta perfect cu mentalitatea creiată atât in mulţi­
mea ce formează elementul de educat cât şi In cealaltă, ce
Caaă românească
formează clementul de colaborare şi ajutor In străduinţele mul se schimbă, evident astfel incât programul iniţial pregă­
Statului de cultivare a claselor sociale puţin ştiutoare de
tit de către Ministerul Cultelor se poate considera ca o ac­
carte. Această perioadă de pregătire are după părerea noa­
tivitate pe o perioadă de cultură de câţiva ani.
stră o Însemnătate de căpetenie. Ea trebue să fie premer­
III. MIJLOACE DE CULTURA. — Programele se exe­
gătoare oricărei încercări de legiferare pentru educaţia mas­
cută pe calea conferinţelor şi a cursurilor. Ca instrumente
selor. deoarece aplicarea unei asemenea legi ar fi cu nepu­
ajutătoare cinematograful, radio şi gramofonul, cât şi o or­
tinţă atâta timp cât spiritul analfabeţilor sau puţin ştiutori­
lor nu va fi scos din inerţia mentalităţii lor. ganizaţie specială a bibliotecilor, cărţilor speciale (manuale),
revistelor şi calendarelor.
Din Îndemnul Statului prima iniţiativă serioasă In orga­
Cursurile se despart in 3 grupe : pentru analfabeţi; pen­
nizarea culturii adulţilor s'a luat cu decizia No. 132243^922.
tru cei cu cunoştinţe elementare ; pentru cei înaintaţi.
Prin ea, s’au constituit aşa zisele comisii judeţene pentru
a) Cursurile pentru analfabeţi sunt de 4 feluri: 60 ore :
educaţie şi cultură in afară de şcoală, despre care ne vom
80 ore ; 100 ore şi 120 ore.
ocupa mai pe larg. Problema educaţiei adulţilor fiind ba­
Cursul de 60 ore cuprinde: elemente de scris şi citit; al
zată pe colaborarea şi ajutorul Întregii societăţi, pe de altă
doilea curs cuprinde in plus matematici, operaţiile ele­
parte caracterul educaţiei fiind foarte variabil după regiuni,
mentare : al treilea curs cuprinde 70 orc scris-citit şi 30 ore
centre economice, ocupaţii, etc. comisiile judeţene amintite
matematici elementare: al patrulea curs se adaptează cu
au fost date in conducerea reprezentanţilor şi administraţiei
aceleaşi elemente, scris-citit şi matematici elementare, după
pe lângă care a fost ataşat .un inspector cultural.
progresele elevilor cu o proporţie mai mare sau mai mică
II. PROGRAME DE STUDII. PERIOADE DE STUDII.
pentru una sau alta.
In anul 1925 Ministerul Cultelor a completat decizia din
anul 1922 şi prin decizia sa No. 17.000/1925 a reglementat Ilustraţiile (5) sunt reproduceri din manualele despre care e
un program pentru educaţia poporului in afară de şcoală, vorba in acest studiu. Ele folosesc, voit. material şi date sta­
pentru o primă perioadă de cultură. tistice dinainte de râsboiu ca să vorbească mereu de Unga­
ria integrală. Românii apar cu o casă de bârne, aproape săl­
Programul de studii cuprinde 11 ramuri, şi anume: batică. iar ţăranul român are nu numai o sarică preistorică
I. Suflet şi moravuri. 2. Chestiuni elementare. 3. Anato­ in spate, dar şi un clondir de rachiu in mână. transformat,
mic şi higienâ. 4. Patrie şi ţară. 5. Cunoştinţe cconocucc. probabil. In interesul cauzei, dintr'un idilic fluer de cioban !
6. Matematici practice. 7. Ştiinţe naturale. 8. Economie pu­ Şi c vorba de cărţi de educaţia poporului, tipărite de Stat !
In afară de latura curat politică şi care nu ne poate opri
blică. 9. Cunoştinţe de drept. 10. Viaţă şi cultură naţională in acest loc. asemenea fapte sunt manifestări de lipsă de
(istoria naţională din timpurile din urmă. literatură şi arte bunâcuviinţâ internaţională. Tot materialul societăţilor re­
naţionale, etc.). 11. Sărbători naţionale şi jocuri. vizioniste se găseşte aici. Hărţile, cel puţin, sunt totdeauna
Acest program Întocmit de către o comisie din Ministerul ale Ungariei vechi, cu aceeaş Împărţire in judeţe şi numai
Cultelor a fost aprobat ri de către Ministerul Muncii şi al cu o linie foarte subţire pentru actualele hotare.
încă odată, e vorba de o publicaţie oficială a Statului şi
AgricukureL de o operă de educaţie, nu de acţiunea, fără răspundere, a
Pe temeiul acestui program descris in textul său pe larg. unor societăţi ..patriotice"! Altfel nam reproduce şi n ani
comisiile judeţene, după caracterul regiunii şi populaţiei mai aminti. (Nota rcd.)-. ,