Page 54 - 1930-01
P. 54
EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TARI 57
b) Cursurile pentru cei cu cunoştinţe elementare: zori. Preţurile oferite Ministerului pentru cărţile furnizate a
deraia curs scris curent si ortografic. fost cu 25% sub preţul librăriei, inclusiv toate cheltueHle
compuneri de expediţie, ambalaj, etc.
A 60 15 ore e) Educaţia prin muzică şi gramofon: Pe lângă biblioteci
B 80 20 ore Ministerul Cultelor a dispus să se Întocmească colecţia tu
C 120 50 ore turor cântecelor naţionale populare pe care in majoritatea
cetit corect frumos, declamaţii, exerciţi lor le-a transpus pe plăci de gramofon. In casele de cultură
de expunere verbală aparatele de gramofon sunt împrumutate de către comisiile
A 10 ore judeţene pentru educaţia poporului in afară de şcoală.
B 15 ore f) Manualele speciale: Deascmcnea Statul a luat iniţiativa
C 25 ore de a însărcina diferiţi autori cu scrierea anumitor manuale,
elemente de mo tematici, măsură toci practice practice menite să servească la cultura adulţilor, manuale
A 20 ore ce nu se găsesc In această formă specială, in comerţ sau in
B 25 ore bibliografia ungară.
C 35 ore g) Cinematograf: Pentru manualele mai sus amintite sau
nofiuni fundamentale, şezători de cetit şi făcut clişee reprezentative sau explicative. Diapozitivele se
forme de slil distribue de către Minister, pe cale de împrumut, la cererea
A 15 ore Învăţătorului. Ministerul Cultelor expediază astfel In fiece
B 20 ore ri 100—120 kgr. diapozitive. Totdeodată Ministerul a im-
C 30 ore impârţit comisiilor judeţene despre care am amintit mai sus.
c) Cursuri pentru adulţii înaintaţi ca educaţie: câte un aparat de proecţie. Comisiile le împrumută fiecărei
Ore de curs : a. 60 b. 80 c. 100 di 120 da 120 localităţi, la cerere.
h) Educaţia prin radio: Se face prin conferinţe in fiece
Materiile
Joi şi Duminică după amiază. In aceste zile Studio-ul re
Suflet şi moravuri 6 8 12 12 12
zervă o oră specială din care jumătate pentru muzică na
Anatomie şi higieni 10 12 12 18 12 ţională. jumătate pentru conferinţe populare. Conferinţele
Patrie şi tari 6 6 9 12 9
se ţin asupra chestiunilor actuale cu subiecte In legătură cu
Elemente economice 10 12 12 18 12
educaţia poporului. Aşa. de exemplu, se dau sfaturi agri
Stiin|e naturale 8 9 12 12 12 cole In caz de secetă sau îngheţ, sau sfaturi ţăranilor In ca
Vla|ă naţională şi arte 20 27 28 30 28 zul boalelor de vite. etc. O comisie specială fixează chestiu
Elemente de drept 6 9 9 9 nile de tratat.
Eocnomie politică 6 9 6 Audiţiile se fac prin posturile de recepţie locale ale în
Măsurători practice,soco* ... 20
văţătorului. notarului, in definitiv acolo unde se găsesc
teii şi compoziţii asemenea aparate. Comisiile judeţene In schimb Împrumută
d) Educaţia prin biblioteci: Bibliotecile au fost organi localităţilor sau le distnbue câte un megafon.
zate de către Ministerul Cultelor. Numărul lor este de 1.500 i) Calendarul ca instrument de culturi: S a dovedit de
biblioteci tip şi sunt de 4 feluri: mari. mijlocii, mici şi bi mare folos. Idcca a fost de a nu face o carte sau chiar un
blioteci de cătun. calendar care să fie impus şi care de altfel ar şi costa mult
înainte de alcătuirea lor Ministerul a întocmit un catalog ci de a da editorilor In mod gratuit acel material care că
general de cărţile pe care o bibliotecă trebue să le aibă ca zând in mâna poporului să-l instruiască practic şi fără silă.
material de bază. Catalogul acesta general cuprinde urmă Ministerul Cultelor şi-a procurat astfel o sumedenie de ar
toarele capitole : ticole cu subiecte alese de el ca idei. pe care a pus diferiţi
1. Lucrări religioase de rit catolic: autori să le scrie. Editorii de calendare din intreaga ţară. La
2. Lucrări religioase de rit protestant: simpli cerere au primit aceste articole pentru a le publica
3. Religie, moravuri, educaţie, filozofie ; In calendarele lor (Ministerul a plătit aprox. 30 Pengo un
4. Arte. literatură ; asemenea articol, pe care le-a multiplicat). Articolele sunt
5. Economie, politică, drept, geografie, istorie, etc : nuvele, subiecte de higienă. noţiuni cu exemple, ştiinţe na
6. Anatomie şi higienă ; turale. chestiuni practice de agricultură, industrie casnică,
7. Economie publică ; etc.. toate sub formă atrăgătoare de povestiri şi simple.
8. Ştiinţe naturale ; Iată acum o situaţie a activităţii ungare pnvind educaţia
10. Diverse : adulţilor:
11. Literatură, versuri, romane, nuvele, etc
Antal Totalul ore- Nu*»- Nu»»iul *°*C«ro«a»t 'p*"tru Cursuri
Diferitele categorii de biblioteci s'au compus exclusiv cu la. Ar rui tal >1 ton»*. Ar anal.
•cela. rintelor fabetl şcoli înaintaţi
lucrările cuprinse in grupurile de mai sus ale catalogului conferinţe fiK prima,*
general. Bibliotecile mari sau plătit cu 878 Pengo. cele mici
1925 26 86.266 646 31.492 224 180 242
cu câte 390 Pengo. La formarea bibliotecilor Ministerul
1926 27 132.940 1077 52.866 312 455 310
Cultelor a Însărcinat pe 5 mari editori-librari cu furnizarea 1927 29 175.819 1578 61.051 325 748 505
materialului ales de el. Aceştia au expediat cărţile in loca 1928 29 208.674 1775 79.946 466 697 613
lităţile de destinaţie care in schimb au trimis adeverinţele C,e»t*r*a la
Ministerului de Culte, certificând primirea cărţilor. Pe baza •oul IMŞj» 122.408 1129 48.454 241
f*t» a» anul 517 371
acestor chitanţe de primire Ministerul a achitat pe furni 1»» »
