Page 55 - 1930-01

58 B O A B E D E G R Â U

IV. CORPUL DIDACTIC SI INSTRUCŢIA. — Cul­ Rolul Inspectorului cultural este. după cum am mai amin­
tura adulţilor este. după cum am arătat, pusă sub condu­ tit. de a face legătura între autoritatea de Stat şi cea co­
cerea comisiilor judeţene. Aceste comisii se compun din munală atrăgând colaborarea tuturor claselor sociale, pe că*
subprefectul judeţului In funcţie de Preşedinte: Şeful ad­ cu putinţă. Inspectorul cultural nu ţine nici conferinţe nid
ministrativ ca subpreşedinte şi insfărşit din Inspectorul cul­ cursuri. El este totuş nervul motor in activitatea comisiilor
tural ca membru. Aceştia îndrumă de comun acord cu Mi­ judeţene, in executarea programului cultural, el îndrum'
nisterul Cultelor, al cărui om de legătură este inspectorul controlează şi ţine gestiunea financiară, dar mai cu seamă
cultural, şi conduc pentru întreg judeţul toată activitatea are responsabilitatea morală a întregii activităţi de cultură
culturală de educaţia adulţilor pe baza programelor întoc­ în judeţul său.
mite. Inspectorul cultural este ales dintre învăţători.
Corpul didactic al învăţământului adulţilor îl formează . V. FINANŢAREA ACŢIUNII CULTURALE PEN­
învăţătorii, preoţii, notarii, primarul şi locuitorii intelectuali TRU EDUCAŢIA IN AFARĂ DE SCOALĂ. — Mijloa­
ai comunei sau localităţii, ca avocaţi, medici, profesori, in­ cele băneşti, in afară de subvenţia Ministerului Cultelor,
dustriaşi şi comercianţi, etc. care. în treacăt fie zis. nu este prea mare. sunt strânse Jin-
Conferinţele şi cursurile au loc in şcoli sau aşa numitele tr'un impozit benevol de aproape 1% din totalul impozitelor
„Case de cultură". plătite de către contribuabili. Se adaugă apoi diferite alte
Multe „Case de cultură" s'au înfiinţat de către comune, donaţii din partea publicului, judeţelor, oraşelor şi comune­
oraşe sau donatori in locul monumentelor eroilor sau altor lor. Finanţarea editării diferitelor manuale speciale, de care
persoane cărora ţara in semn de amintire le-ar închina mo- am amintit, se face de către judeţe sau oraşe. In modul ur­
mător : Ministerul Cultelor fixează materialul de care are
nevoe. La sugestia sa se găseşte totdeauna, fie un judeţ, fie
un oraş. care să plătească editura în schimbul mândriei ca
aceste manuale să le fie dedicate. Ministerul Cultelor cum­
pără apoi un mare număr de exemplare pe un preţ cu totul
redus. Până acum s au publicat 9 manuale de acest fel.
Comisiile judeţene pentru educaţia in afară de şcoală ţin
gestiunea financiară şi cau socoteală Ministerului Cultelor
printr'un bilanţ.
VI. ÎNDRUMĂRI Şl CONTROL— Ministerul Ungar
al Cultelor are un serviciu special denumit ..Serviciul cul­
turii in afară de şcoală". Şeful acestuia, un consilier mi-

Deimembrare» Ungariei
numente. Casele de cultură poartă astfel numele persoanei
căreia lc-au fost dedicate sau a persoanei care le-a cons­
truit.
Până in anul şcolar 1926—27 existau in Ungaria 300 case
de cultură. Până în prezent numărul lor a trecut de una
mie. Dar in afară de aceste localuri Ministerul Cultelor a
dispus printr'o decizie ministerială ca toate localurile de
şcoli, fie de Stat. fie particulare, să pue in mod obligatoriu
la dispoziţie încăperile lor pentru conferinţele şi cursurile
tinute pentru educaţia adulţilor.
Cursurile acestea cât şi conferinţele ţinute de către învă­
ţători se plătesc. Indemnizaţia reprezintă aproximativ 40
Lei de conferinţă. Cele ţinute de către alte persoane sunt
fără plată.
Iată cum se repartizează după profesia conferenţiarului,
conferinţele ce au avut loc in anul şcolar 1928-29:
Conferenţiari in total : 20.720
dintre cari :
Preoţi de rit catolic 2.400
Preoţi de rit protestant 800
învăţători 8.500
Profesori secundari 1.900
Notari 1.500
Medici 2.100
Industriaşi, comercianţi, avocaţi, etc. 2800