Page 57 - 1930-01

60 B O A B E D E G R Â U

factori legături directe, asigurând armonia ţi sistematica caţia extraţcolarâ a poporului, va rămâne ţi pe viitor Îna­
conlucrare a acestora. inte de toate o îndatorire prinapalâ a societăţii.
Comisia: Statul doreşte să colaboreze in strânsă legătură cu sode-
a) ia atitudine şi decide in chestiunile privitoare la edu­ tatea la educaţia extraţcolarâ a poporului, prin îndrumarea
caţia extraţcolarâ a poporului in conformitate cu ordimle necesară ţi prin sprijinul moral şi material pe care-i dă şi
in vigoare ; in baza dreptului, evident, să-şi exercite şi controlul nece­
b) raportează, iţi dă părerea ţi elaboreaâ proiecte cu pri­ sar asupra acestei mişcări culturale.
vire la problemele locale de educaţie extraţcolarâ a popo­ Simultan cu acest decret scot din vigoare decretele înain­
rului. Ministerului Cultelor ţi Instrucţiei Publice ; taţilor mei No. 71.450/1917 şi 210.537/1919 secţia IV. b. pri­
c) înaintează Ministerului proiecte pentru educata extra- vitoare la organizarea „Comisiilor de educaţie liberă - '.
şcolarâ a poporului, din iniţiativă proprie. Budapesta, la 14 Octombrie 1922.
3. La cerere este datoare să comunice ţi să informeze Co­ IL
misia Centrală a educaţiei extraşcolare a poporului, care Tuturor Inspectorilor Şcolari judeţeni şi
este situaţia locală a educaţiei poporului ţi a instituţiilor el. conducerii delegaţiei inspectoratelor şcolare.
Aceste comunicări şa informaţii se trimet simultan ţi Mini­
Transmit d-Iui Inspector şcolar, alăturat In copie un
sterului Cultelor ţi Instrucţiei Publice.
exemplar din decretul adresat tuturor subprefecţilor şi pri­
4. Membrii Comisiei pentru educaţia extraţcolară a po­
porului sunt: marilor. pentru ca să faceţi tot ce vă stă tn putere in sfera
dv. de activitate pentru înfiinţarea urgentă a comisiei pen­
a) inspectorul şcolar ţi substitutul lui. secretarul de edu­
tru educaţia extraţcolarâ a poporului.
caţie a poporului;
Tot odată apelez la dv.. ca să insistaţi cu toate mijloacele
b) câte doi delegaţi ai organizaţilor ţi instituţiilor so­
posibile, pentru ca societatea şi îndeosebi puterile didactice
ciale. care se ocupă cu educaţia poporală, sau care s ar pu­
să ia parte in măsură cât mai mare la îndrumarea şi efec­
tea câştiga pentru această operă;
tuarea educaţiei extraşcolare a poporului.
c) autorităţile administrative locale interesate in jurul
In fine. vă rugăm să exprimaţi foştilor membri ai comi­
chestiunii educaţiei poporului, reprezentanţii instituţiilor de
siei de educaţie liberă, care prin decretul acesta lichidează,
Stat ţi organele provinciale corespunzătoare ale Ministe­
mulţumire publică, pentru munca desinteresatâ depusă.
relor ;
Budapesta. 14 Octombrie 1922.
d) persoanele, care lucrează in domeniul educaţiei popo­
rului In mod practic sau literar, pe cari ii numeşte Ministe­
rul Cultelor ţi Instrucţiei Publice pe durată de dnd ani. Decretul No. 17.000 din anul 1925 al Ministerului
Numărul lor de fiecare comisie va fi de cel mult dnd : Cultelor fi Instrucţiei Publice.
a) persoanele, cari arată un deosebit interes educaţiei ex­
traşcolare a poporului ţi care o sprijincsc moralmente ori îndrumător pentru educaţia poporului
materialiceşte, pe cari comisia ii alege membrii ai ei: I uturor Comisiilor de Cducatie extraşcolară
5. Preşedintele comisiei este Subprefectul sau Primarul;
Inspectorul Învăţământului. Comisia poate alege potrivit a Poporului
Împrejurărilor copreşedinţi sau vice-preşedinţi. Cu referire la cuprinsul decretului nostru No. 93.000 din
6. Referentul şi notarul este secretarul educaţiei poporu­ anul 1924 vă comunicăm următoarele :
lui. pe care il numeşte sau repartizează Ministerul Cultelor Pentru obţinerea şi asigurarea unei uniformităţi in edu­
şl Instrucţiei Publice. caţia extraţcolarâ a poporului, am crezut necesar să se
7. Statutul organizaţiei comisiei bazat pe punctele 1—6 concentreze în grupuri, materialul de prelegeri in vederea
11 stabileşte Insâş autoritatea, care se va adresa spre apro­ acestui scop.
bare Ministerului Cultelor şi Instrucţiei Publice. In acest sens sa făcut şi „îndrumătorul" de mai jos.
Dispun ca toţi aceia cărora mă adresez prin aceasta. In Din materialul de prelegeri, pe care-1 cuprinde „îndrumă­
baza celor de mai sus. să înfiinţeze In locul „Comisiei de torul". se vor alege pentru conferinţe ţi cursuri acele părţi,
educaţie liberă", cât mai neîntârziat, cel mai târziu până in care ar corespunde mai mult cu diferitele necesităţi şi îm­
15 Decembrie a. crt.. comisii pentru educaţia extraţcolarâ a prejurări locale, pentru a trezi interesul auditorului.
poporului, despre care este vorba. Despre înfiinţare mi se Menţionez, că in activitatea sa. educaţia poporului, ţinând
va raporta îndată. seamă de nivelul cultural al auditorului, poate alege. In a-
Până la înfiinţarea comisiei ţi pentru asigurarea conti­ fară de subiectele înşirate in „îndrumător", material din
nuităţii lucrărilor In curs. ele vor fi executate de vechea orice ramură de ştiinţă (de pildă geografia, istoria univer­
„Comisie de educaţie liberă". sală etc). poate trata chestiuni din domeniul ştiinţific sau
Toate publicaţiile ce tratează subiecte in legătură cu edu­ de altă natură pe înţelesul poporului, cu privire la cele mai
caţia extraţcolară se vor trimite spre rezolvire Ministerului noui rezultate ţi interesând problemele de actualitate ; însă
Cultelor şi Instrucţiei Publice. Secţia III. B. „Iskolânkivuli de orişiunde şi-ar lua subiectul, conferenţiarul trebue să-l a-
Nepmuvelcsi Kozpont" — (Centrala Educaţiei Extraşcolare dapteze pe de-o parte la împrejurările de viaţă ale patriei
a Poporului) In fosta Holdutca 16. etaj. li. uşa 26. şi ale regiunii respective, nivelului de cultură, aspiraţiilor de
Prin reorganizarea educaţiei extraşcolare a poporului, nu a se cultiva ale auditorului, să ţie seamă de ocupaţia ma­
intenţionăm să ştirbim nid oe viitor caracterul social al a- jorităţii publicului, ca acesta să poată scoate un folos moral
cestei acţiuni. Iniţiativa ţi t*ectuarea muncii pentru edu­ sau material din cele ce se predau. — pe de altă parte, tre-