Page 6 - 1930-01

I . BIANU: ACADEMIA ROMANA ŞI BIBLIOTECA EI 3

&
IN?

x
&y t* *i ■ C~rf /* ’ __ _ '
“ y ' * ' :
W »^/»'l’ •**» ^ ^y __
[ "$^2? ^9 "*’** '• i “f ^ *> '■•■ A''’ yj y
*>° U' — A^ /e y s € ’
k Pr?
*n ^ // t.* p
— ^ . . «-/t/.//
/♦^H. //
4* ^ -- /is-tT-yS<r
* • O '•&Ş\
j ** â • _ ,
^ ^<e^. _
Jf4 f. 35 2\ ^ _
K -—tr ^ 5 M^/« • ---------- «_
v
W--6.. -^. „ -Vi li ^ • _
_
«*■------ /*> .. . ------------ --------. - '

WVo

Incsputul Bibliotecii Academiei Române : tntâile donaţii

Unitatea limbii. „Limba veche şi nţeleaptă" in­ chile cuvinte şi forme gramaticale de origine ro­
trase. deodată cu lărgirea şi îmbogăţirea culturii mană căzute in uitare : iar pentru scriere a întoc­
de carte. într’o fază nouă. mit o ortografie etimologică mai moderată. In acest
Noua îndrumare culturală cerea pe de o parte sistem se crease peste Carpaţi o limbă cultă pen­
îmbogăţirea limbii, pe de alta scrierea ei cu litere tru şcoli, cărţi, ziare, bine caracterizată şi deose­
latine în locul buchilor cirilice slavone. S*au for­ bită de celelalte provincii.
mat deci deosebite şcoli cu sisteme deosebite pe In Ţara Românească stăpânea Eliade Rădu-
provincii, care ameninţau să rupă în bucăţi uni­ lescu. După ce. prin gramatica publicată la 1828.
tatea limbii nouei culturi, unitate care fusese pă­ a propovăduit cele mai raţionale idei. cri­
strată în trecutul fără cultură modernă şi era pă­ ticând spiritual atât pe conservatorii reacţionari de
strată în graiul poporului necărturar. aici. cât şi pe progresiştii ardeleni latinizatori. a
Ardelenii, la cari se plămădise noua îndrumare alunecat spre italianizarea limbii. încât, ameţit de
pe temeiul ideii romanităţii, ţineau fireşte ca limba asemănările între limba română cu cea italiană, pro­
să fie îmbogăţită cu cuvinte din limba-mamă la­ punea să luăm italiana ca limbă literară, câştigând
tină. nu numai unde necesitatea cerea, dar să se astfel deodată şi bogata literatură a peninsulei. Pe
înlăture din limbă toate cuvintele neromane şi în această idee s a format iar o şcoală care a domi­
locul lor să fie luate altele latine: asemenea, scri­ nat in învăţământ şi in literatura vremii. Deci fun­
soarea cirilică să fie înlocuită cu cea latină şi ast­ damentală deosebire de celelalte provincii.
fel întocmită. încât să se vadă prin ea latinitatea Un fiu intelectual al Blajului. Aron Pumnui.
limbii. Realizarea se începuse de Samoil Clain la aruncat de valurile revoluţiei dela 1848, ajunge în
1779, apoi a fost continuată de dânsul şi de toţi Bucovina la Cernăuţi, unde a fost frăţeşte îmbră­
fruntaşii şcolii şi aşezată în doctrină de Petru ţişat de familia Hurmuzaki şi de puţina bocrime
Maior. Continuatorul lor Cipariu a moderat siste­ rămasă negermanizată prin sistemul austriac apli­
mul prin studiul vechilor cărţi româneşti din se- cat metodic.
colii XVI şi XVII. susţinând să fie reînviate ve­ Pumnul dusese cu sine entusiasmul naţionalist