Page 9 - 1930-01

6 B O A B E D E G R Â U

Proiectul Palatului Academici la 1886 (Serviciul tehnic, G. Duca)
au simţit cei dintâi această lipsă, fiindcă ei cunoş­ scriitor-arhivar-bibliotecar cu 130 lei pe lună şi un
teau acolo în ţara lor biblioteci mari şi bogate, ca servitor).
a fundaţiei Brukenthal din Sibiu, Batthiani dela Erau in Academie doi cărturari cari aveau bi­
Alba Iulia, altele la Târgu-Mureş, la Cluj. la blioteci proprii. D. Sturdza şi Al. Odobescu. dar
Aiud. şi chiar în sărăcuţul lor Blaj. Aici la Bucu­ biblioteca acestuia a ajuns în curând încorporată
reşti fuseseră biblioteci bogate, ca a lui Constan­ intr a Statului. A Statului nu se putea însă des-
tin Cantacuzino, ucis la volta, din cauză că era su­
1716, a lui Nicolae Mavro- pusă fluctuaţiilor politice,
cordat şi ale altora, dar funcţia de director fiind so­
toate au fost spulberate de cotită ca post administrativ
vânturile şi prăpădul vre- de dat unui om al partidu­
milor rele. Acuma trebuia lui. Deci nestatornicia şi
început din nou şi începutul lipsa de fonduri adaose la
s a făcut chiar în întâia se­ lipsa de local erau piedici
siune din 1867 prin donaţii, pentru orice desvoltare,
in capul cărora s a scris Ci- care de altfel nu interesa
pariu. Am dat în facsimile serios pe nimenea. Cine ar
actul de naştere al bibliote­ fi dorit să facă studii se­
cii Academiei, care astăzi rioase pentru istoria naţio­
este fără îndoială, şi după nală (avis rarissima) mer­
mărturisirea fruntaşilor căr­ gea în străinătate: Buda­
turari. cea mai bogată bi­ pesta. Viena, Berlin. Paris.
blioteca românească. Aşa făcuse Bălcescu. aşa
Două donaţii mai însem­ făceau Haşdeu. Xenopol.
nate din întâii ani au fost Această lipsă m'a impre­
bibliotecile Generalului A- sionat dureros, când. în
drian şi a istoricului Papiu timp de doi ani (1881-1883).
Ilarian. Dar Academia a am văzut bibliotecile oraşe­
fost până la 1892 adăpostită lor Italiei, dela Milano la
în două încăperi din Uni­ Neapol. cele dela Paris, dela
versitate în rândul de jos. Londra şi Oxford, apoi ale
D. A. SturJ/a
încăperi dosnice, igrasioase Poloniei din Cracovia şi
şi cu totul neîncăpătoare şi nepotrivite pentru o bi­ Varşovia. Singurul bărbat cărturar la noi. care în­
bliotecă în desvoltare. Dealtfel lipseau şi toate cele­ ţelegea atunci această tristă lipsă naţională şi nece­
lalte condiţii pentru aceasta : nici bani pentru cum­ sitatea să fie vindecată cât mai curând era D. A.
părături. nici personal (un singur funcţionar: Sturdza. El eră preşedintele Academiei şi Ministru