Page 10 - 1930-10

5 8 2 B O A B E D E G R Â U

celor cari, din averea lor, au adus acest dar zeu­ până la începutul erei creştine, împrejurările se voi
lui. Sunt doi fraţi, nepoţii lui Theoxenos. Fap­ schimba în Sciţia Mică. Histria, caşi celelalte o-
tul că membrii unei singure familii pot face ase­ raşe greceşti de pe ţărm. va trăi vremuri grele. De
menea daruri scumpe lui Apollon. înseamnă că în la 280 înainte popoare celtice se vor împrăştia asu­
vremea aceasta mari bogăţii se adunaseră în Histria pra întregii peninsule balcanice distrugând regate
şi că locuitorii se bucurau de o înfloritoare stare puternice, cum erau Tracia şi Macedonia* şi pră-
materială. Iar frumuseţea monumentelor ne arată dând totul în calea lor, până departe in inima Gre­
că. alături de această înflorire materială, ei aveau ciei. Cete de ale lor se coboară deasemenea şi pe
darul înnăscut de a crea opere de artă de o seamă valea Dunării până către gurile ei. Năvălitorii nu
cu cele pe care fraţii se mulţumesc nu­
lor din Marea Egee mai să prade, ci
le înălţau in aceeaşi unde au putinţa se
vreme. aşează statornic în­
In a doua jumă­ temeind state sau
tate a aceluiaşi se­ oraşe. Aşa ei creia-
col. viaţa din Sciţia ză un stat celtic în \ ,■
Mică este turburată Tracia. cu centrul
de năzuinţele Ma­ în munţii Balcani,
cedonenilor de a-şi iar pe Dunăre înte­
întinde stăpânirea meiază oraşe, cum
până la Dunăre. Pe este Noviodunum
la 340 cunoaştem ( a s t ă z i Isaccea).
pe Ateas, un rege Dar Tracii şi Geţii
scit din Basarabia, nu vor întârzia să
stăpânitor asupra se libereze de aceşti
Geţilor de la gurile năvălitori. Potrivit
Dunării. Filip, re­ celor cunoscute pâ­
gele Macedoniei, il nă acum. Tracii cei
va isgoni din Sciţia dintâi se vor răs-
Mică. Fiul său. A- cula. vor nimici re­
lexandru, va face o gatul celtic din Bal­
expediţie peste Du­ cani pe la anul 213
năre i n câmpia şi-şi vor recăpăta
Munteniei la 335 şi libertatea pierdută
portul H istriei va pe vremea lui Filip.
cunoaşte o nouă Geţii, de altă par­
flotă, greco-mace­ te, vor apărea or­
doneană. care va ganizaţi intrun Stat
avea aceeaşi însăr­ puternic sub regele
cinare caşi flota lui Burebista care dom­
Darius. Pe urmele neşte intre anii 60--
lui Alexandru. Lysi- 44 in. de Cr. Glo­
mach, regele Tra- riosul rege nimiceşte
ciei. va căuta şi el statele celtice din
să supună câmpia jurul Carpaţilor şi
Munteniei în primii Uelief de marmura din vremea elenistică reprezinlând pe zeul ajunge stăpân asu­
lliouysos înconjurai de Amoraşi cari culeg struguri. Teul, iucunuuat
ani ai secolului al cu foi de vilă, 8e sprijină pe lira cu o mână şi cu cea­ pra întregului cen­
III-lea. Dar el îi laltă varsă vin intr’uu vas j« care i-1 Întinde un Amoraş. tru al Europei. De
găseşte pe Geţii de aită parte, supune
aci organizaţi sub regele Dromichaites care i se autorităţii sale întreg ţărmul Mării Negre dela
împotriveşte victorios. Histria. în aceste vremuri gura Niprului până mai jos de munţii Balcani.
de ciocniri politice şi cu toate că ia armele împo­ Astfel, pe câtă vreme în primele timpuri Histria
triva Iui Lysimach care o supune, trăeşte totuş îşi întindea activitatea sa comercială printre popula­
o viaţă strălucită. O mulţime de monumente de ţiile risipite ale Geţilor de pe malurile Dunării, de
marmură, funerare sau onorifice, frumoase statuete la Dromichaites înainte ea se va găsi in faţa pnor
de lut ars ne arată bogăţia şi gustul ales al locuito­ State puternice macedonene, celtice, trace. gete.
rilor. Tot în această vreme, aflăm dintr'o inscripţie care vor căuta să profite de bogăţia oraşului. Geţii
că Histria avea o clădire numită ..Mouseion". lăcaş din apropiere, mai mult de cât oricare alt neam. ii
închinat Muzelor, in care se instruiau tinerii. vor primejdui viaţa. O inscripţie, cunoscută de mult.
In cele trei secole următoare, de la Lysimach ne vorbeşte despre greutăţile prin care trece His-