Page 11 - 1930-10

SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA 583

tria, atacată fiind de Geţii organizaţi ai lui Bure- pace pe care le trăeşte la adăpostul Romei, Histria
bista. Dar. cu toate turburările care se întâmplă va înflori din nou. Insula se va acoperi cu temple
pe valea Dunării în aceste trei secole şi cu toată şi cu clădiri publice impunătoare construite în mar­
tăria Geţilor, activitatea comercială a Histriei nu mură sau în piatră calcaroasă. S au găsit până
încetează. In multe localităţi din câmpia Munteniei acum nu mai puţin de şase inscripţii care împodo­
până la Olt. pe valea Dâmboviţei. pe valea Şire­ beau şase clădiri monumentale ridicate in cinstea
tului. s’au găsit monede şi vase cu ştampile pe împăraţilor Marcus Aurelius şi Antoninus Pius.
toartă, care toate datează din aceste trei secole. Deasemenea s’au ridicat numeroase statui de mar­
Mai mult decât atât, la Costeşti. in nunţii Hunie- mură sau de bronz împăraţilor, guvernatorilor
doarei. s'a găsit o Moesiei d e jos
monedă a Histriei sau magistraţilor
din această vreme. oraşului. Aşa s’a
Aşa dar. legătu­ găsit o statuă de
rile comerciale ale marmură din a-
Grecilor dela Ma­ ceastâ vreme care
rca Neagră cu Ge­ reprezintă pe un
ţii de peste Du­ cetăţean din His­
năre continuă şi în tria.
aceste împrejurări După epoca de
grele, iar activita­ pace şi de înflorire
tea Histriei se re­ de la începutul im­
simte până în pla­ periului urmează
toul Transilvaniei. turburările prici­
Turburările vor nuite de năvălirile
mai dura încă un barbarilor. Goţii
secol, primul al la anul 238 pusti-
erei creştine, dar esc şi dărâmă His­
acum intervin pe tria. Ha se va re­
aici Romanii cari construi in curând.
vor supune popoa­ Alte clădiri se vor
rele râsboinice şi înălţa in oraş, dar
neliniştite de pe a- acestea, deşi vor
mândouă malurile avea dimensiuni
Dunării şi vor considerabile, nu
creia condiţii paş­ vor uai avea fru­
nice de viaţă. încă museţea celor din
împăratul Tiberiu trecut. Zidurile. în
va înfiinţa, in a- loc să fie de mar­
nul 15 după Cr. un mură, se vor face
comandament mi­ din bolovani nere­
litar care va su- gulaţi sau din că­
praveghia regiu­ rămidă : pe din a-
nea gurilor Dună­ fară vor fi tencuite
rii şi ţărmul Mării. şi zugrăvite, potri­
Domiţian, pe la 86, vit vremurilor de
va transforma tot restrişte în care
ţinutul dintre Du­ Relief reprezintând pe seul Rionyaos-Baechus care tine iu mim trăeşte oraşul. El
ştiută Ursul iar iu drea|4a un ciorchine «le struguri deasupra unei amfore
năre. Mare şi Bal­ aşezate |«e un altar. Kste opera vreunui artist localnic din vremea Romanilor. va continua să fie
cani într’o pro­ sub stăpânire ro­
vincie romană. ..Moesia de Jos . Iar Traian, mană şi apoi bizantină până in secolul al Vl-lea :
douăzeci de ani după aceea, va cuceri platoul Car- împăraţii de la Roma sau din Bizanţ vor căuta să
paţilor şi va înfiinţa provincia „Dacia". se menţină, împotriva primejdiilor barbare, în acest
Astfel întreg teritoriul în care Histria îşi des­ punct însemnat de unde se putea supraveghea şi
făşura activitatea sa comercială ajunge sub stăpâ­ apăra cu înlesnire graniţa Dunării.
nirea romană. Caşi marea majoritate a oraşelor Dar alături de aceste greutăţi prin care a trecut
greceşti din Orient, ea se va bucura de ocrotirea Histria în decursul vremurilor o altă primejdie o
Romanilor in aceste ţinuturi îndepărtate ale impe­ ameninţa. Marea depunând straturi de nisip pe
riului. Dar împrejurările grele prin care a trecut coastă a legat insula pe care se afla oraşul cu us­
până la venirea nouilor stăpânitori i-au scăzut stră­ catul. Din adâncuri s'a înălţat treptat ostrovul Chi-
lucirea de altă dată. Totuşi. în cele două secole de tuc care a despărţit Histria de largul Mării. Apele