Page 14 - 1930-10

B O A B E D E G R Â U

au scăzut şi astfel portul care dăduse viaţă acestei rarea acestei laturi a cetăţii, expusă atacurilor duş­
aşezări nu mai avea rost. Viaţa s a stins încetul cu manilor.
încetul şi apoi ruinele s au îngropat sub dărâmă' Zidul, care s a păstrat in unele locuri pe o înăl­
turi. Nisipul şi praful adus de vânt au acoperit ţime de 6 metri, este alcătuit în afară din blocuri
totul şi straturi de pământ vegetal au nivelat cele mari de piatră albă, frumos rânduite. Faţa dinspre
două platouri. Astfel Histria a ajuns un loc pustiu interiorul cetăţii este zidită cu pietre mai mici şi
pe marginea lacului Sinoe, care nu mai lăsa să se neregulate. Pe aici. din loc în loc. se aflau scări de
ghicească strălucirea înfloritorului oraş de odi­ piatră care îngăduiau soldaţilor să se urce pe
nioară. până când săpăturile fericite ale lui Vasile creasta zidului şi pe platformele turnurilor.
Pârvan l-au adus din nou Ia lumina soarelui. Pe poarta cea mare pătrundea in cetate un drum
podit cu lespezi mari de piatră. Deoparte şi de alta
Aceste săpături se ridicau clădiri
au dat la iveală care au fost dărâ­
zidurile înalte şi mate in vechime
frumoase ale unei până aproape de
puternice cetăţi. temelie. Din acest
Ea se află aşezată drum se desface
pe platoul cel mai la dreapta un al­
mic din cele două tul. care merge pa­
care alcătuiau in­ ralel cu zidul ce­
sula primitivă. Aici tăţii către clădirea
era refugiul şi lo­ cea mare a Terme-
cul de apărare al lor (băile). In
populaţiei in vre­ dreapta străzii, se
me de primejdie. ridică o clădire
Aici se înălţau clă­ dreptunghiulară cu
dirile publice ale o poartă largă,
autorităţilor civile frumos zidită din
şi militare şi tem­ blocuri mari de
plele zeilor. Cetă­ piatră, şi străbătu­
ţenii îşi aveau lo­ tă de două rânduri
cuinţele în restul d c pilaştri ; î n
insulei, pe platoul stânga se află o
cel mare. altă clădire lungă,
O serie de trei cu trei încăperi, şi
valuri de pământ care se termină cu
apărau cetatea în­ o absidă. La capă­
conjurată cu zi­ tul străzii se află
duri împotriva ce­ un loc podit cu
lor cari de pe pla­ lespezi de piatră
toul cel marc ar fi şi care avea co­
voit să o atace. loane pe margini.
Înaintea valurilor, Locul dintre co­
la vreo 500 de me­ loane şi zidurile
tri. se află o altă a- vecine era acoperit
părare: un zid gros formând un portic
de mai mult de doi umbros, lespezile
metri, prevăzut cu rămânând în bă­
o poartă şi cu contraforţi. se întinde de la un mal la taia soarelui. Totul forma ..palaestra" Termelor.
altul al limbei de pământ ce unea platourile. In do­ unde aveau loc exerciţiile gimnastice. Această
sul acestei duble intărituri se află cetatea propriu clădire a băilor, nelipsită din nicio aşezare ro­
zisă. înconjurată de toate părţile de un zid gros mană. se compune din mai multe camere rânduite
de 3 metri şi uneori chiar mai mult. Pe părţile unde in jurul unei mari săli al cărei acoperiş boltit se
zidul se află chiar pe ţărmul mării, el merge fără sprijinea pe pilaştri. Podeaua şi pereţii erau acope­
întrerupere. Insă pe partea care priveşte platoul cel riţi cu plăci subţiri de marmură. In camerele ve­
mare. zidul este prevăzut cu o poartă apărată de cine s'au găsit la locul lor tuburile de lut ars care
patru turnuri. Deoparte şi de alta a porţii, din loc făceau să circule prin pereţi sau pe sub podele aerul
în loc. cam la câte 30 de metri, ies afară din zid cald. Cu mijlocul acesta se obţinea temperatura
turnuri dreptunghiulare. Atât turnurile cât şi va­ trebuitoare pentru băile calde sau fierbinţi. Ceva
lurile de pământ aveau rostul să înlesnească apă­ mai departe s a descoperit o altă clădire dreptun-