Page 16 - 1930-10

5 8 » B O A B E D E G R Â U

ghiulară pardosită cu cărămizi şi străbătută de Monumentele felurite găsite la Histria sunt fă­
două rânduri de coloane. In afară de cetate, din­ cute din lut ars. din metal sau din piatră. Dintre a-
colo de valuri, s a scos la lumină o clădire mică cestea, cele mai numeroase şi cele care ne vorbesc
cu o absidă la răsărit : după un capitel Împodobit de toată durata vieţii oraşului sunt cele de lut ars :
cu o cruce găsit intre dărâmături, sa constatat că vase. statuete sau cărămizi. Aşa s'au găsit câteva
era o biserică creştină. cioburi care. cu toată micime?, lor sunt deosebit de
Cetatea aceasta cu zidurile ei puternice şi cu preţioase. Ornamentele geometrice şi figurile stili­
clădirile principale este destul de târzie. Se ştia de zate. zugrăvite in culoare cafenie pe suprafaţa lor.
la scriitori vechi că Histria a fost dărâmată la anul arată că ele aparţin categoriei numită ..rodo-mile-
238 de Goţi. Săpăturile au confirmat această ştire. siană” după locurile de unde ele veneau : insula
Intr'adcvăr, zidul cetăţii pe din afară este cons­ Rodos şi Miletul. Aceste cioburi sunt din vremea
truit nu numai din blocuri obişnuite. S au găsit primilor navigatori cari au venit de s au aşezat pe
blocuri luate dela alte construcţii, cum se vede insula dela gurile Dunării. Ele dovedesc că într’a-
după ornamentele lor, şi chiar trunchiuri de co­ devăr oraşul a fost întemeiat pe la 650 in. de Cr..
loane puse în zid ca sim­ cum ne spun scriitorii
ple pietre de construcţie. vechi. De altă parte. în-
Dar ceeace a putut sluji tr un colţ al cetăţii s'au
la datarea zidului au fost găsit numeroase cără­
numeroasele inscripţii ca­ mizi care poartă o stam­
re au găsit o astfel de pilă in relief cu numele
întrebuinţare. Unele din împăratului Anastasius.
ele se află in rândul cel Acest împărat a domnit
mai de jos al zidului. Cea dela anul 491 până la
mai veche este baza sta- 518 după Cr. Cărămi­
tuei lui Apollon letros. zile care îi poartă numele
ridicată la sfârşitul seco­ ne arată că Anastasius.
lului al V-lea în. de Cr.. in timpul domniei lui a
cea mai nouă o inscrip­ ridicat anume clădiri în
ţie închinată împăratului
Histria, a avut deci grijă
Gordian, care a fost pusă
in anul 238 după Cr. de apărarea sau de în­
Aceasta dovedeşte că ce­ frumuseţarea oraşului.
tatea desgropată a fost Astfel, obiectele de lut
clădită după acest an. iar ars dau mărturie despre
faptul că dăm în zid de întemeierea Histriei (se­
resturile clădirilor şi mo­ colul al Vll-lea în. de
numentelor de mai naintc Cr.). şi despre ultimele
ne arată că Histrienii. gă- vremuri pe care ea le-a
sindu-se într'o mare cum­ trăit (secolul al Vl-lea
pănă. au pus tot ce au după Cr.).
avut la îndemână, ca să Intre aceste două date
ridice zidurile care-i pu­ Medalion de Iul .irs si zugrăvit in negru, in roşu şi in gallten, extreme se aşează mulţi­
neau la adăpost de o reprezentând un vultur, pasărea simbolică a Histriei. mea vaselor, a statuetelor
mare primejdie. şi a medalioanelor de lut
In felul acesta zidul cetăţii ridicat după dezas­ ars care formează un lanţ neîntrerupt dela înte­
trul dela 238 ne-a păstrat monumente care merg meiere până la Anastasius. Aşa putem pomeni sta­
din secolul al V-lea in. de Cr.. până în secolul al tuetele care reprezintă pe zeiţa adorată de Histrieni,
III-Iea după Chr. La acestea se adaogă celelalte aşezată pe un tron. chipurile de femei tinere îm­
monumente şi obiecte care sau găsit in straturile brăcate in bogatul şi frumosul vestmânt care se
mai adânci şi care sunt anterioare anului 238. unele purta in oraşele greceşti din Asia Mică sau vasele
din ele urcându-se înapoi până in secolul al Vll-lea in formă de sirenă. Intre ele îşi păstrează un loc
in. de Cr. deosebit capul de statuetă reprezintând o femee cu
Astfel deci cetatea desgropată este cea care a părul acoperit de un văl subţire care coboară pe
fost clădită în secolul al III-Iea. Sub zidurile ce­ frunte şi cu faţa luminată de un uşor surâs arhaic,
tăţii şi ale clădirilor din interior au apărut rămăşiţe abiâ simţit. Toate aceste monumente sunt din se­
de clădiri şi chiar străzi ale oraşului de mai nainte. colul al Vl-lea. Alături de ele se aşează o sumă de
Oraşul a continuat să trăiască, in împrejurări grele vase din aceeaşi vreme, fie tot din categoria cea ve­
de acum înainte, şi o sumă de alte monumente des­ che ..rodo-milesianâ”. fie vase care acum vin de
coperite au venit să ne informeze despre viaţa His- aiurea. Sunt cele împodobite cu figuri negre pe
trienilor până în secolul al Vl-Iea. fond roşu. fabricate în Atica, pe care comerţul ate-