Page 17 - 1930-10
P. 17

SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA                                589

            nian  începe  in  secolul  acesta  să  le  împrăştie  pe   In  sfârşit,  de  pe  vremea  începutului  epocii  bi­
            toate mările.                                   zantine.  avem  acele  cărămizi  cu  numele  împăratului
              Din  secolul  al  V-lea  avem  numeroase  fragmente   Anastasius  şi  o  serie  întreagă  de  vase  roşii  lustrui­
            de  vase.  originare  tot  din  Atica,  dar  zugrăvite  acum   te.  dar  cu  ornamentele  de  astădată  imprimate  cu
            in  alt  chip.  Figurile  vor  rămânea  de  culoarea  ro­  un  fel  de  tipare  ca  nişte  peceţi.  Aşa  apar  pc  su­
            şiatică  a  lutului,  iar  fondul  va  fi  negru.  Pe  unul  dfn   prafaţa  vaselor  cruciuliţe  împodobite,  flori  şi  ani­
            aceste  fragmente  se  vede  chipul  frumos  al  unui   male  stilizate,  ornamente  geometrice.  Pe  unul  din
            zeu  purtând  pe  cap  o  cunună  de  lauri.  Dar  mai   ele.  se  află  imprimat  chipul  unui  împărat  în  pi­
            presus  de  aceste  fragmente  de  vase.  stă  un  minu­  cioare.  ţinând  în  mâna  dreaptă  sceptrul  şi  in  stânga
            nat  cap  de  statuetă  înfăţişând  chipul  unei  zeiţe   globul,  iar  pe  cap  având  o  diademă.  Deoparte  şi  de
            care  poate  fi  Demeter  sau  Cybele.  Zeiţa  se  arată   alta  a  împăratului,  se  văd  capetele  a  doi  tineri.  De­
            senină  şi  plină  de  măreţie.  înfăţişarea  pe  care  o   oarece  împăratul  se  arată  cu  atributele  pe  care  le
            are  şi  desăvârşirea  lucrării  arată  că  artistul  care  a   capătă  din  secolul  al  IV-lea  înainte.  înţelegem  că
            plăsmuit  statueta  a  copiat  o  statuă  vestită  de  mar­  acest  vas  împreună  cu  cărămizile  lui  Anastasius
            mură.  pe  care  va  fi  văzut-o  in  templul  vreunui  oraş   sunt printre monumentele cele mai târzii care s au
            grec din Asia Mică.                                                       găsit  Ia  Histria.  Astfel,
              Secolele   următoare                                                    obiectele  de  lut  ars  ne
            până  la  cucerirea  ro­                                                  dau  putinţa  să  urmă­
            mană  sunt  reprezen­                                                     rim  pas  cu  pas  viaţa
            tate  prin  tot  soiul  de                                                oraşului  din  secolul  al
            vase  ale  căror  forme  şi                                               VlI-lea  în.  de  Cr.  pâ­
            ornamente   oglindesc                                                     nă  în  secolul  al  Vl-lea
            gusturile fiecărei epoci.                                                 al erei creştine.
            Intre  ele  capătă  un  loc                                                 Obiectele  de  metal
            de   seamă   amforele                                                     mai  puţin  numeroase,
            mari  care.  fără  să  fie                                                sunt  totuşi  destul  de
            împodobite,  au  o  în­                                                   interesante.  Unele  din
            semnătate   deosebită                                                     ele  ne  fac  să  întreve­
            prin  faptul  că  poartă
            o  stampilă  cu  numele                                                   dem  viaţa  cea  de  toate
            magistratului  din  ora­                                                  zilele   a   locuitorilor.
            şul de unde au venit.                                                     Sau  găsit,  de  pildă,
            Fiindcă  în  aceste  vase                                                 lămpi  de  bronz,  fru­
            se  transportă  vin  şi                                                   moase  ca  formă  şi  ca
            untdelemn,  aflăm  pe                                                     podoabe,  v a s e   d e
            ăceastă  calc  că  Histria                                                bronz,  cumpăna  unui
            era  în  legături  comer­                                                 cântar,  chei  şi  broaşte
            ciale  cu  cele  mai  im­                                                 de bronz, clopoţei, paf­
            portante   centre   din                                                   tale  frumos  ornamen­
            Marea  Egee  de  pe  a-                                                   tate  care  împodobeau
            cea vreme şi anume cu                                                     cingătorile.  fibulc  cu
            oraşul  Cnidos  de  pe   Medalion <l«; Iul urs reprezentând una din muncile lui Herac'es.   care  se  prindeau  vest­
            coasta  Asiei  Mici.  cu           Aici eroul ucide hidra din Lenta.      mintele.  Au  apărut  şi
            insulele  Rodos  şi  Ta-                                                  statuete  printre  care
            sos.  Tot  din  această  vreme  datează  un  frumos  cap   numărăm  un  taur  mic  de  bronz.  Dar  cele  mai  nu­
            de  fut  ars  care  împodobea,  pe  cât  se  pare.  zidul   meroase  şi  mai  importante  obiecte  din  această  ca­
            unei clădiri.                                    tegorie  sunt  monedele.  Cele  de  argint  sunt  foarte
              Din  vremea  romană  ni  s'a  păstrat  o  serie  bogată   rare.  In  schimb  pământul  Histriei  ne-a  dat  o  bogată
            de medalioane de lut ars care se fixau pc pereţii clă­  colecţie  de  monede  de  bronz  care  merg  din  vremea
            dirilor.  Pe  unele  din  ele  sunt  reprezintate  scene  mi­  elenistică  până  pe  vremea  împăratului  Iustinian.
            tologice.  de  pildă,  lupta  lui  Heracles  cu  hidra  din   adică tot până în secolul al Vl-lea după Cr.
            Lerna;  pe  altele  apar  animale:  un  leu.  un  vultur.   Monumentele  de  marmură  şi  de  piatră  descope­
            Medalionul  cu  un  vultur  pe  care  îl  reproducem   rite  ne  fac  să  înţelegem  încă  mai  bine  strălucirea
            fotografie,  păstrează  încă  cele  trei  culori  cu  care   oraşului.  O  friză  de  marmură  albă.  care  a  fost  lu­
            era  zugrăvit  :  trupul  pasării  e  roşu.  coada  şi  ari­  crată  in  secolul  al  V-lea.  reprezintă  pe  Apollon
            pele  negre,  fondul  galben.  Alături  de  aceste  obiecte,   Ietros.  in  lung  vestmânt  şi  cu  chitara  in  mâna
            au  apărut  nenumărate  fragmente  de  vaşe  roşii  lu­  stângă.  în  tovărăşia  lui  Zeus  şi  a  zeiţei  Artemis.
            struite  împodobite  după  gustul  vremii  romane  cu   Ea  a  împodobit  probabil  baza  statuei.  ridicată  zeu­
            ornamente  în  relief  :  flori,  ghirlande  oameni,  ani­  lui  ocrotitor,  care  se  afla  în  templul  de  marmură
            male.                                            clădit  în  această  vreme.  O  altă  friză,  de  nrai  târ­
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22