Page 18 - 1930-10

5SW B O A B E D E G R Â U

Relief «le marinarii din vremea Romanilor imjiodobit cu Amorali inanpaţi cari poartă pe umăr o prea phirlandă şi cu
măşti ca acelea pe care le purtau actorii de comedii.

ziu, înfăţişară un şirag de care cu doi cai mânaţi perioară. Aşa a apărut, intre altele relieful barbar
furtunatic de Victorii înaripate. Pe o a treia, din reprezintând pe Dionysos-Bacchus care datează
vremea romană, se văd nişte Amoraşi înaripaţi din secolul al III-lea sau al IV-lea după Cr.
purtând pe umeri o grea ghirlandă şi. în golurile
suprafeţei, măşti de actori de comedie. Alături de Cu toată frumuseţea şi importanţa obiectelor
aceste frize se aşează o sumă de reliefuri, dintre despre care am vorbit până aici. cele mai însem­
care pomenim acel frumos chip al zeului Dionysos nate monumente descoperite la Histria rămân ins­
înconjurat de Amoraşi, care datează din vremea cripţiile săpate în piatră. Prin însăşi firea lor, ele
elenistică şi o coloană funerară de piatră pe care ne dau informaţii lămurite şi precise cu privire la
se află sculptat zeul morţii rezemat pe o făclie cu viaţa şi istoria oraşului. Astfel ele ne spun care era
flacăra întoarsă în jos. forma de conducere a Statului şi care erau divini­
In afară de reliefuri. Histria era împodobită cu tăţile la care se închinau locuitorii. Din ele aflăm
statui de marmură încă din secolul al Vl-lea. sărbătorile lor religioase şi instituţiile. Muzee şi
Am văzut că în secolul al V-lea Apollon Ietros Gymnazii. în care se forma tineretul. In acelaşi
avea., pe cât se pare. în templul său o statuă timp ele ne Iasă să vedem că Grecii din oraş. trăind
de marmură : nu ne-a rămas insă decât un în atingere cu Geţii şi Tracii din Sciţia Mică. îi a-
fragment d n friza care-i împodobea piedesta­ trag pe aceştia Ia viaţa lor civilizată şi intră chiar
;
lul. Aceluiaşi zeu i s’a ridicat o statuă de în legături de rudenie cu ei. In secolul al IV-lea
bronz de un închinător care se numea Theoxenos in. de Cr.. un magistrat al Histriei poartă un nume
Tot în aceeaşi vreme şi Latona. mama lui Apollon. trac. fie că el este Trac curat, fie că se coboară
era înfăţişată în bronz. Din nenorocire, nu s'au dintr’o familie greco-tracă. Astfel întreaga viaţă
găsit în săpături decât bazele pe care ele stăteau, de toate zilele a poporului ne apare clar în inscripţii.
cu inscripţiile de închinare. Din statuile de mai Dar tot pe această cale aflăm lucruri deose­
târziu s a păstrat capul de marmură al zeului He- bit de importante cu privire la istoria oraşului
lios. ..Soarele", care a fost răpit de trupele duş­ şi la legăturile politice în care el se găsea cu sta­
mane pe vremea războiului din 1916—1918. Tot tele greceşti vecine, de pe coasta Mării Negre,
din aceeaşi vreme este şi o statuetă reprezintând sau cu statele din interiorul pământului. O ins­ *
o zeiţă în lung vestmânt. In sfârşit, din vremea ro­ cripţie din secolul al II-lea în. de Cr. ne spune
mană. este statua de marmură a unui cetăţean că Histrienii au dat ajutor oraşului Apollonia. si­
al Histriei. tuat la miază-zi pe coasta Traciei. într’un războiu
Toate aceste monumente de marmură sau de cu populaţiile din interior. Altele ne vorbesc de fe­
piatră caşi cele de lut ars oglindesc gustul vremii luritele împrejurări prin care trece statul histrian
în care au fost făcute. Ele ne arată că gustul pentru până pe vremea Romanilor. Cea mai importantă
frumos al Histrienilor a mers în pas cu desvolta­ dintre inscripţiile de aici. descoperită de Vasile
rea artei greceşti şi romane care înflorea în aceeaşi Pârvan înainte de războiu. a adus lămuriri nebă­
vreme departe, pe coastele Asiei Mici, in Atena. în nuite privitoare la legăturile Histrienilor cu Ro­
Italia. Dar alături de această artă a populaţiei civi­ manii. Stăpânirea acestora coboară pe valea Du­
lizate din oraş. săpăturile au dat la iveală alte mo­ nării şi pe vremea împăratului Tiberiu ajunge până
numente. aspre şi stângace, lucrate de meşteşugari la Marea Neagră. Inscripţia noastră, care a fost
traci sau geţi. Aceştia sculptează monumente pen­ săpată în anul 100 după Cr.. cuprinde stabilirea
tru populaţia barbară care trăeşte pe teritoriul His­ hotarelor statului histrian şi reînoirea privilegiilor
triei şi care, sub influenţa Grecilor şi apoi a Roma­ sale de către guvernatorul Moesiei de Jos de a-
nilor. este însufleţită de năzuinţa către o viaţă su­ tunci. Tot deodată sunt reproduse pe piatră scri-