Page 19 - 1930-10

SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA .SOI

sorilc guvernatorilor de mai nainte care reinoiseră. câmpia Munteniei care stăpâneşte oraşele greceşti
fiecare la rândul lui. privilegiile acordate Histriei de de pe coasta Mării şi le apără împotriva regelui
către chiar împăratul Tiberiu. pe cât se pate. Ast­ trac din Balcani. In afară dc aceasta, monumentul
fel, timp de un secol, dela Tiberiu până la Traian. ne arată care era organizarea stăpânirii gete asu­
oraşul se bucură de ocrotirea Romanilor stâpânitori. pra Sciţiei Mici şi împrejurările prin care trece
De altăparte. aceeaşi inscripţie, arătând hotarele Histria în această vreme. Golul care era între Dro­
teritoriului Histriei. pomeneşte două râuri. ..Tur- michaites şi Burebista se împlineşte astfel prin
giculus" şi ..Picusculus". care poartă nume roma­ ceeace ne spune această importantă inscripţie.
ne. Faptul acesta arată că. până pe vremea lui In rândurile de mai sus am enumerat pe scurt
Traian, Romanii se aşezaseră de multă vreme şi in câteva din rezultatele săpăturilor dela Histria. Am
număr mare în vecinătatea oraşului grec şi izbuti­ văzut că pe baza obiectelor descoperit s'a luminat
seră să impună nume romane locurilor de pe acolo. istoria vechei colonii milesiene pe o durată de trei­
O altă inscripţie, care cuprinde lista bătrânilor, sprezece secole. Monumentele, dintre care unele
fruntaşi ai Histriei. de pe vremea împăratului Ha- sunt frumoase opere de artă, ne-au arătat strălu­
drian. ne face să înţelegem că şi Grecii din vechea cirea vieţii greceşti şi romane a acestui oraş. Dar
colonie milesiană începuseră să se romanizeze. Unii in acelaşi timp. s'au lămurit întregi capitole din is­
dintre ei poartă nume romane şi cu toţii au adoptat toria strămoşilor noştri Romani şi Daco-Geţi cari
sărbătoarea numită „Rosalia". ..Rusaliile", pe care au venit în atingere aici la Dunărea de Jos. Astfel,
o aduseseră noii stâpânitori ai Sciţiei Mici. istoria in general a tras foloase de pe urma acestor
In sfârşit, o altă inscripţie, tot atât de însemnată săpături, dar nu mai puţin şi istoria neamului nos­
caşi cea cu privilegiile Histriei. găsită in toamna tru. In începuturile lui. s'a îmbogăţit cu o sumă de
anului 1929. ne face să întrevedem într'un chip ne­ cunoştinţe asupra unor vremuri care ne erau cu
aşteptat istoria strămoşilor noştri Daco-Geţi într’o totul necunoscute. Nu trebue insă să uităm că a-
vreme care ne era cu totul necunoscută. II cunoş­ cest progres al ştiinţei in general şi al istoriei na­
team pe Dromichaites. dela începutul secolului al ţionale in specia] îl datorăm iniţiativei fericite şi
III-lea. şi pe Burebista. care domneşte pe Ia mij­ sforţărilor marelui nostru învăţat. Vasile Pârvan.
locul secolului I-iu în. de Cr. Inscripţia cea nouă, pe care ştiinţa românească a avut durerea să-l
care datează de pe la anul 200 în. de Cr.. ne vor­ piardă atât de timpuriu.
beşte despre un rege. necunoscut până acum. din SCARLAT LAMBRINO

Va» funerar de lut ars ^îu formă de statuetă revrexiiitind o sirenă.
Grecii din Asia au împrumutat acest simbol dela Kgipteni ia ochii
cărora ei personifică .sufletul celui mort. Vasul este de origine
• «rodo-milesiană» {secolul al \T4ot in. d<* -Gr.).