Page 20 - 1930-10

A r h i v e l e 3 i a t u J u i

1. Rolul şi imporianfa lor complet utilizabil atât de către cei ce se ocupă cu
cercetarea trecutului, cât şi de către cei ce au inte­
Publicul nostru mare nu este încă destul de lă­ resul să-şi valorifice vreun drept sau să-şi asigure
murit asupra menirii şi rolului Arhivelor Statului, vreo pretenţie cu ajutorul lui.
deşi ele contează printre instituţiile cele mai vechi
ale ţării şi împlinesc, numai în organizaţia lor ac­ De aceea inventariarea, clasarea şi cataloga­
tuală. un veac de existenţă. rea acestui material după sistemele cele mai lesni­
înşişi cărturarii nu-şi dau cu toţii seamă de fo­ cioase şi mai practice constitue o problemă funda­
mentală pentru orice arhivă şi în special pentru o
losul imens ce-1 aduc Arhivele Statului atât pentru
cunoaşterea trecutului, din toate punctele de ve­ arhivă de stat.
dere. cât şi pentru asigurarea şi valorificarea drep­ Căci o arhivă de stat mai are şi această a treia
turilor şi intereselor materiale şi morale ale locui­ menire: de a pune la dispoziţia statului şi particu­
torilor. larilor nu numai materialul trebuincios pentru cer­
Se crede în deobşte. că instituţia aceasta nu are cetările ştiinţifice, ci şi probele documentare nece­
altă menire, decât să îngrămădească în clădirile ei sare pentru susţinerea anumitor drepturi şi reven­
sumbre şi morocănoase. înconjurate de ziduri de dicări materiale şi morale.
cetate şi izolate de restul lumii, hârţoage învechite, In adevăr, pe lângă actele şi documentele vechi,
dosare şi condici mucegăite, sigilii scoase din uz şi pe lângă condicile, sigiliile şi piesele heraldice ră­
alte vechituri ..netrebnice", scrise toate cu slove pe mase din vremuri îndepărtate, la Arhivele Statului
cari puţini le mai pot citi şi mai puţini le pot înţe­ se depun în mod treptat şi arhivele mai noui ale
lege. Odată depus în arhive, acest material nu mai tuturor autorităţilor statului, judeţelor şi comune­
are prilejui să fie scos la lumina zilei, decât în ra­ lor. Acestea cuprind nu numai întreagă evoluţia
rele cazuri când vreun cercetător maniac se abate administraţiei noastre din ultimul timp, dar şi ac­
pe acolo spre a scormoni tainele trecutului. tele de proprietate ale statului, bisericii şi particu­
Dar cei ce au citit pe Grigore Alexandrescu. larilor. cu toate transformările ce au intervenit în
care. deşi poet. a fost timp de cinci ani director al cursul timpului ; apoi actele de stare civilă ale lo­
-
Arhivelor Statului (1849—1854). nu-şi pot ascun cuitorilor ; acte despre situaţia lor militară, despre
de îngrijorarea pentru soarta materialului depus in pricinile judecătoreşti, despre afacerile financiare,
arhive, când îşi amintesc de versurile sale : etc.. cu un cuvânt despre întreagă viaţa publică şi
despre toate afacerile particulare care au avut un
In arhiva României răsunet în viaţa noastră publică.
Unde statul grămădeşte Prin urmare, nu numai cercetătorii vieţii noastre
Tot ce nu-i mai trebueşte. din trecut, dar şi oricine are nevoie de dovezi auten­
Hârtii, condici osândite. tice cu privire la orice chestiune de interes public
Judecăţi nenorocite. sau particular, le găseşte la Arhivele Statului. De
Are cuiburi din vechime aceea atât Direcţia generală, cât şi Direcţiile
Numeroasă şorecime. regionale (Iaşi. Cluj. Chişinău şi Cernăuţi) ale a-
Săminţie roditoare cestei instituţii, liberează mereu copii autentice de
Şi de literi rozătoare... pe tot felul de acte păstrate in depozitele lor, sau
certificate privitoare Ia tot soiul de chestiuni de or­
Desigur că satira lui Alexandrescu nu cadrează din public sau particular bazate pe acele acte.
cu situaţia actuală a Arhivelor Statului din Bucu­ Dar fiind că actele şi documentele noastre vechi
reşti şi Iaşi. nici cu a celora din restul ţării. Astăzi nu sunt scrise numai în limba românească, ci şi în
adevăraţii „şoareci de arhivă" sunt funcţionarii de­ unele limbi străine, care s au obişnuit în diferite
votaţi. cari cu o pasiune neîntrecută, cu o răbdare epoci în cancelariile noastre (slavă, latină, greacă,
infinită şi cu o meticulozitate rară muncesc zi de zi ungurească, germană). Arhivele Statului trebue să
Ia orânduirea sistematică a materialului nesfârşit aibă funcţionari cari să cunoască aceste limbi şi să
şi Ia apărarea lui de toate pericolele ce-1 ameninţă. poată descifra scrisul lor din diferite timpuri. De
Căci pe lângă adunarea materialului ce merită a asemenea, ei trebue să poată descifra şi scrisul ro­
fi păstrat pentru posteritate, conservarea lui în cele mânesc din toate epocile. Din această cauză atât
mai bune condiţii este o altă menire principală a autorităţile statului, cât şi particularii se adresează
arhivelor noastre. Arhivelor Statului când au nevoie de a-şi transcrie
Se înţelege că materialul din Arhivele Statului sau traduce acte vechi scrise in româneşte sau în
nu poate şi nu trebue să rămână un material mort. limbi străine, de oarece numai aici găsesc specia­
neproductiv, ci este de cel mai mare interes ca să liştii necesari şi numai de aici pot obţine copii au­
fie rechemat la viaţă, să fie cât mai uşor şi mai tentice de pe astfel de acte.