Page 22 - 1930-10

m B O A B E D E G R Â U

*

f*

Arhivele Stalului (vedere actualii de |>e pudul Dimlx)viţei)

Iar dacă ţinem seamă că la noi — ca de altfel sidera arhiva aceasta ca o instituţie de a noastră,
şi in alte ţări — dregătorii considerau actele, do­ deşi materialul privea in cea mai mare parte pe
cumentele, condicile ţării ca proprietate particu­ Români.
lară şi aveau obiceiul să le ia acasă. înţelegem cât După ocuparea Ardealului de către Austriaci
material de interes public s a pierdut şi înstrăinat. (1687) introducându-se acolo administraţia mili­
Astfel stând lucrurile nu putem vorbi pentru tară şi apoi civilă, atât de formalistă şi de biurocratâ
acele timpuri despre adevărate arhive de stat. ci a imperiului austriac, s a resimţit în mod natural de
numai despre depozite, mai mult sau mai puţin bo­ această influenţă şi organizarea arhivei principatu­
gate. de material arhivistic. care se păstrau pe la lui. care devine cu atât mai necesară, cu cât bunul
curţile domneşti şi ale marilor dregători. mers al acestei administraţii complicate depindea
Se pare că începând cu veacul al XVIII-lea a- în mare parte de buna orânduială şi perfecta siste­
ceste depozite s au transportat la mitropoliile din matizare a arhivelor.
Bucureşti şi Iaşi. căci mitropoliţii erau preşedinţii Acum se organizează in mod regulat pe lângă
Divanurilor domneşti. toate autorităţile provinciale registraturi bine sis­
O concentrare a depozitelor arhivistice dela tematizate. cari devin izvoarele principiale pientru
curţile domneşti şi dela dregătorii într’o arhivă de îmbogăţirea arhivelor de stat.
stat s a făcut abia cu prilejul aplicării Regulamentu­ Nu putem preciza astăzi efectul ce l-au avut
lui Organic. în anul 1831 in Ţara-Românească şi lungile ocupiaţii militare austriace şi ruseşti din vea­
1832 in Moldova, astfel că dela această dată în­ cul al XVIII-lea în Ţara Românească şi Moldova
cepe o epocă nouă pentru arhivele noastre de stat. asupra arhivelor din aceste două principiale. Cons­
Cam la fel a fost situaţia arhivei domneşti şi in tatăm însă că materialul arhivistic a crescut enorm
voevodatul Ardealului, cât timp a fost vasal Unga­ in acest timp. că se observă oarecari încercări de
riei şi chiar şi după ce, in urma luptei dela Mâhaci registraturi şi că unele metode apusene se introduc
(1526), a trecut sub vasalitatea turcească. Singura şi in organizarea acestor arhive.
deosebire ce se poate constata în această din urmă
epocă este că. sub influenţa metodelor arhivisticei b) Dela Regulamentul Organic până la Unire.
din Apus. materialul arhivistic se păstra mai bine
şi cu mai multă ordine. Păcat numai că în Ardeal Pentru principatele Ţării Româneşti şi Moldovei
administraţia nefiind românească, nu putem con­ introducerea Regulamentului Organic (1831 în