Page 24 - 1930-10

5 0 » B O A B E D E C R A I I

venit neîncăpătoare şi s'a emis ideia clădirii unor Arhiva din Iaşi avea numai două despărţiri
localuri speciale pentru Arhivele Statului. („dulapuri ") : 1. „Acturile pământului, venite din
De altfel pentru Arhiva Statului din laşi preve­ afara şi din năuntru ţârii. în pricini şi legiuiri ob­
dea insuş Regulamentul Organic al Moldovei să şteşti” ; 2. „Acturile de pricini particulamice”.
fie ..in curtea domnească o inadinsă cuviincioasă De asemenea în amândouă principatele s au luat
zidire'*, dar dispoziţia aceasta nu s’a realizat. De măsuri pricepute în privinţa modalităţii depunerii
aceea Asachi a cerut în 1835 să se clădească un materialului dela autorităţi, in privinţa clasării lui
local propriu, insă şi această încercare a rămas sistematice „încât să nu mijlocească zăbavă de a se
fără rezultat. găsi. când se va cere. vreo hârtie sau vreo delă”
In Ţara Românească problema localului s'a pus (dosar) şi în privinţa conservării acestui material
la 1832. când a şi fost însărcinat un ofiţer de ge­ in bune condiţii.
niu să facă planul clădirii. Dar şi aici a rămas ne­ In sfârşit, s au autorizat şefii arhivelor să libereze
rezolvată. cdpii autentice după actele aflătoare in depozite.
Din aceste motive. în amândouă principatele Ar­ Dar toate aceste bune măsuri se loveau de o di­
hivele Statului sunt nevoite să se mute mereu dm- ficultate. ce multă vreme n a putut fi înlăturată :
tr'un local într'altul. până când pe la 1853 cea din lipsa de localuri proprii şi suficient de încăpătoare
Bucureşti se stabileşte pentru un timp mai înde­ in cari arhivele să poată fi aranjate in mod defi­
lungat la mănăstirile Radu-Vodâ şi Antim, iar cea nitiv. In lipsa acestor localuri nu se putea nici
din Iaşi în Palatul Administrativ (1844). orândui materialul în mod sistematic şi conserva în
Materialul care s'a depus în primii ani la Arhivele condiţii bune. nici asigura depunerile ulterioare
Statului se compunea mai ales din condici şi dosare la intervalele fixate de Regulamentul Organic.
incepând de pe la 1770 şi până la 1832. Acte şi La aceasta s'a mai adăugat un alt inconvenient :
documente mai vechi (hrisoave domneşti, porunci, şefii arhivelor din amândouă principatele n'au fost
zapise. etc.) nu erau decât foarte puţine, căci de­ totdeauna oameni de specialitate.
pozitele vechi de astfel de acte şi documente ce Astfel găsim în Ţara Românească personalităţi
existau la fiecare mitropolie au rămas şi mai de­ ca Eliade Rădulescu şi Grigore Alexandrescu, în
parte separate acolo. Moldova literaţi ca Gh. Asachi şi Gh. Sion. figu­
Arhiviştii statului au intervenit de repeţite ori ca rând printre şefii acestor instituţii. Cu toată supe­
şi aceste depozite, cari erau de cea mai mare im­ rioritatea lor in alte domenii, de sigur nu erau de
portanţă pentru cunoaşterea trecutului nostru, să loc indicaţi să conducă arhive de stat.
fie depuse la Arhivele Statului, dar n'au reuşit. Gh.
Asachi cerea ca şi mănăstirile şi celelalte instituţii c) Dela Unire până la 'întregirea Neamului.
publice, precum şi particularii să fie obligaţi a de­
pune acolo actele şi documentele lor vechi, măcar Era natural ca din momentul în care cele două
in cdpii autentice. Mai mult. el propune încă în 1832 principate româneşti s au unit într'un singur stat.
ca guvernul să intervină la statele vecine să libereze România, să se unifice şi administraţiile Arhivelor
copii de pe documentele privitoare la Români, ce Statului din fostele două principate intr’o direc­
se găsesc în arhivele acelor state. Se înţelege că ţie generală. Aceasta s'a făcut în Martie 1862,
nici unul din aceste deziderate nu s'a realizat. numindu-se cel dintâi director general in persoana
Cu toate acestea afluenţa de depuneri dela noile colonelului Grigore Bengescu II. fost ministru al
autorităţi ale principatelor ajunsese la un moment cultelor sub Barbu Ştirbei. In Noembrie acelaş an
atât de mare. încât s'a simţit nevoia de o selecţio­ s'a promulgat un nou regulament al Arhivelor Sta­
nare a materialului arhivistic. In acest scop s'a nu­ tului. prin care această instituţie era pusă sub de­
mit la 1844 în Ţara Românească şi la 1853 în Mol­ pendinţa Ministerului Instrucţiunii publice şi Cul­
dova. câte o comisie, care avea să aleagă actele, telor. avea sediul şi depozitele principale in Bucu­
condicile şi dosarele trebnice. adică acelea cari reşti. iar depozitele din Iaşi purtau numele de „ar­
meritau să fie păstrate pentru posteritate, de cele hiva sucursală”.
netrebnice, cari puteau fi distruse. Norocul a fost Odată cu această unificare Arhivele Statului au
că aceste comisii nu şi-au luat rolul în serios şi avut prilejul să-şi complecteze materialul cu o de­
n'au distrus materialul netrebnic, astfel că pe urmă punere extrem de importantă : actele, documentele
s au putut găsi în acest material o mulţime de do­ şi condicele mănăstirilor neînchinate, cari până a-
cumente importante pentru cunoaşterea trecutului. tunci fuseseră conservate la Mitropolie de către
Spre a se putea asigura buna orânduială. care aşa numita „Comisie documentală”, ce funcţiona
este una din condiţiile esenţiale ale oricărei arhive, încă din 1842. Doi ani in urmă. după ce s'au secu­
materialul a fost grupat în Arhiva Statului din Bu­ larizat averile mănăstireşti, s'au depus la Arhivele
cureşti în trei „despărţiri: 1. „Documenturile şi Statului şi actele, documentele şi condicile mănăsti­
contracturile'' (secţia istorică) : 2. „Hârtiile admi­ rilor închinate, cari fuseseră date în grija altor
nistraţiei treburilor din lăuntru” (secţia adminis­ două comisii, una în Iaşi şi alta în Bucureşti. în­
trativă) ; 3. „Hârtiile judecătoriilor” (secţia jude­ sărcinate să controleze drepturile de proprietate şi
cătorească). privilegiile acelor mănăstiri. Astfel s’au încorporat