Page 25 - 1930-10

CONST. MOISIL: ARHIVELE STATULUI

Ejcv L/ ţi
k V'/i
1/ > LA
[ 1 T J

Bi»ria .Miluiiu Vodă. «lin curtea Arhivelor Statului şi clopotniţa veche

şi vechile depozite de documente istorice, ce se Această problemă a căutat să o rezolve încă pri­
păstraseră până atunci separat la cele două mitro- mul director general. Gr. Bcngescu (1862—1864)
polii şi totodată şi cea mai mare parte din arhivele prin înfiinţarea unui institut de paleografie, ce urma
mănăstireşti. să fie organizat după modelul vestitei Ecole des
In chipul acesta s a format la Arhivele Statului Chartes din Paris. El însă a pus înfiinţarea acestui
un depozit de cea mai mare valoare istorică, care institut in funcţiune de localul propriu ce inten­
cuprindea informaţii şi date nepreţuite pentru ţiona să clădească pentru Arhivele Statului şi cum
cunoaşterea trecutului mai îndepărtat al celor două acest local nu s'a putut ridica nici de astă dată. a
principate. căzut şi proectul înfiinţării institutului de paleo­
De oarece acest material s a adăugat secţiei is­ grafie.
torice. aceasta a primit numele de ..despărţirea is­ Urmaşul său. Cezar Boliac (1864—1866) are
torică şi aşezămintelor publice”, iar celelalte două meritul de a fi reuşit să achiziţioneze un local de­
despărţiri : administrativă şi judecătorească, s au finitiv pentru Arhivele Statului din Bucureşti, la
unit într una singură cu numele : „Despărţirea de mănăstirea Mihai-Vodă, care devenind, în urma
stat sau administrativă, judecătorească şi legisla­ secularizării, proprietatea statului, putea fi mai uşor
tivă”. restaurată pentru trebuinţele arhivelor. Şi în ade­
Arhiva sucursală din Iaşi nu avea o secţie isto­ văr. in Mai 1866. puţin timp înainte de a se retrage
rică, ci numai depozite administrative şi judecă­ din postul de director general. Boliac a reuşit să
toreşti. mute definitiv Arhivele Statului în acest local, deşi
Se înţelege că această organizare nouă a recla­ numai în parte reparat.
mat mărirea numărului funcţionarilor : astfel în loc Câţiva ani în urmă şi arhiva din Iaşi s a fixat
de 8 funcţionari câţi erau înainte la amândouă definitiv în palatul administrativ de acolo, iar când
arhivele, avem de acum la direcţia generală 20, acesta a început să fie restaurat, a trecut la mănăs­
iar la sucursala din Iaşi 3. tirea Golia, unde se află şi astăzi.
Dar marele număr de documente vechi, scrise în Noul director general. Gr. Mânu (1866—1871)
mare parte in limba slavă, iar altele în greceşte, pe a reluat chestiunea înfiinţării unei şcoli pentru pre­
lângă cele româneşti, au pus o problemă nouă direc­ gătirea personalului de specialişti şi in acelaş timp
ţiei Arhivelor Statului: pregătirea de funcţionari a căutat să rezolve şi chestiunea arhivelor judeţene.
specialişti în paleografia slavă, română şi greacă. La început Arhivele Statului, atât cele din Ţara-