Page 26 - 1930-10

B O A B E D E G R Â U

Românească, cum şi cele din Moldova, primiau şi In schimb Gr. Mânu a reuşit să înfiinţeze pe
actele şi dosarele administraţiilor judeţene şi co­ lângă direcţia generală o bibliotecă de speciali­
munale. Dar pe la 1841 materialul arhivistic depus tate, care a adus multe servicii instituţiei arhivelor.
ajunsese in cantitate atât de mare. încât a trebuit După retragerea lui a fost numit director general
sâ se suspende pe viitor depunerile autorităţilor ju­ Constantin Aricescu (1871—1876). care are me­
deţene şi comunale. Această suspensiune a conti­ ritul de a fi început cel dintâi să publice cataloage
nuat şi după înfiinţarea direcţiei generale, iar de actele şi documentele din depozitele Arhivelor
arhivele judeţene şi comunale din cauza lipsei de Statului, sub titlul de : Revista istorică a Arhivelor
localuri şi de îngrijire au început să se distrugă ori României. Indice de documentele aflate in Arhiva
să se înstrăineze. Statului fi nepubli
Ca un prim reme­ cate încă. Âu a-
diu pentru salva­ părut 2 broşuri
rea lor s a creiat in (1874). care au
1862 un post de fost precedate de
..inspector al arhi­ Condica de veni­
velor din distric­ turi şi cheltueli a
te”. care s'a în­ visteriei dela 7202-
credinţat unui om 7212 (1694-1704)
foarte capabil. D. publicată in 1873.
G. Florescu. dar Este adevărat că
netrecându-se pos­ la 1860 P. Teu-
tul în buget, aces­ lescu. funcţionar la
ta na funcţionat Arhivele Statului,
decât o lună. începuse să publi­
Atunci s'a cău­ ce Arhiva Româ­
tat să se prevadă nă. Documente is­
i n regulamentul torice. dar această
Arhivelor Statu­ broşură care nu
lui. ce s'a întocmit s’a mai continuat,
în acelaş an. în­ era o publicaţie de
fiinţarea de arhive documente, nu era
judeţene, cari ur­ un catalog.
mau să fie puse La 1876 Ari­
tot sub suprave­ cescu a fost înlo­
gherea direcţiei cuit la Arhivele
generale. Dar ele Statului prin învă­
nu s'au înfăptuit ţatul profesor uni­
nici acum. nici sub versitar B. P. Has-
Boliac. deu, marele filolog
Faţă de această şi istoric de mai
situaţie Gr. Mânu târziu. Pentru cer­
a propus în Oc­ cetările sale ştiinţi­
tombrie 1870. ca fice Hasdeu a gă­
pentru organizarea sit în bogatele de­
arhivelor judeţene pozite de acte şi
să se facă apel la d o c u m e n t e un
consiliile judeţene, izvor nesecat de
cerându-le să în­ Scara deh Muzeul Arhivelor Statului informaţii, pe care
scrie in bugetele anului viitor fondurile nece­ l-a utilizat din belşug, dând la luminâ opere capi­
sare pentru aceasta. Dar cu tot apelul Ministe­ tale ca Cuvente den bătrâni fi Arhiva istorică a Ro­
rului. dintre toate judeţele ţării numai 5 au votat mâniei. Chiar şi pentru lucrările sale literare ge­
creditele necesare in acest scop, astfel că nici de nialul scriitor a făcut apel adeseori la acest izvor.
data aceasta planul dorit nu s'a realizat. Dar interesele instituţiei nu le-a susţinut cu tot
In legătură cu acest proect. Gr. Mânu punea devotamentul ce-1 meritau. învăţatul care făcea
înfiinţarea, pe lângă direcţia generală, a unei atât de des apel la probele documentare în lucră­
şcoli de paleografie. în care să se pregătească func­ rile sale ştiinţifice, ţinea arhivele închise pentru
ţionarii specialişti şi pentru Arhivele Statului şi alţii. Localul, care nu fusese decât în parte repa­
pentru cele judeţene. Dar căzând încercarea cu în­ rat la 1866. începuse a se deteriora complect şi
fiinţarea arhivelor judeţene, a rămas nerealizată şi distinsul savant, aproape totdeauna în conflict cu
ideea şcoalei. autorităţile superioare, nu putu obţine fondurile