Page 27 - 1930-10

CONST. MOISIL: ARHIVELE STATULUI 599

necesare pentru restaurarea lui. In schimb, după continuarea restaurării complete a localului.
proclamarea regatului s au făcut mereu planuri de Apoi D. Onciul a început lucrarea grea şi me­
construirea unei clădiri măreţe, pentru care nu s au ticuloasă de aranjare şi clasare a materialului in
găsit niciodată fondurile necesare. Ideea şcoalei de noile depozite, amenajate după toate cerinţele ar­
paleografie a fost reluată de Hasdeu şi el ajunsese hivistică moderne.
să fixeze chiar şi obiectele de studiu şi profesorii El s'a gândit şi la şcoala de paleografie, dar a
cari trebuiau să le predea, dar cu toate acestea preferat să o înlocuiască cu seminarul de paleo­
şcoala nu s a infiinţat. In sfârşit, biblioteca începută grafie ce-1 făcea cu studenţii săi.
de Gr. Mânu a fost îmbogăţită cu numeroase opere In sfârşit, a încercat să facă şi o lege de organi­
filologice şi istori­ zare a Arhivelor
ce. dar cu prea Statului, căci ins­
puţine lucrări de tituţia aceasta im­
arhivistică, paleo­ portantă funcţiona
grafie şi diploma­ tot pe baza Regu­
tică, după cum lamentului Orga-
s ar fi cerut pentru ganic ; dar n a a-
o bibliotecă de ar­ vut putinţa să o
hive. prezinte Parla­
B. P. Hasdeu a mentului.
fost prea mare Cu prilejul Răz­
pentru instituţia pe boiului pentru în­
care a condus-o tregirea neamului
timp de 25 de ani (1916-1918) Ar­
şi de aceea arhi­ hivele Statului au
vele au profitat suferit o pierdere
prea puţin pe urma foarte mare : toa­
lui. Insuş materia­ te actele şi docu­
lul arhivistic a a- mentele anterioare
vut mult de sufe­ veacului al XVIII-
rit in ultimul timp lea. cum şi condi­
a 1 administraţiei cile şi manuscrip­
sale. tele mai de valoare
Când in anul încărcate în 30 de
1900 B. P. Has­ lăzi mari. au fost
deu a ieşit la pen­ evacuate în Rusia,
sie. direcţia Arhi­ de unde nu sau
velor Statului a înapoiat nici până
fost încredinţată astăzi. A fost cea
altui distins pro­ mai grea pierdere
fesor universitar. pe care au sufe­
D. Onciul. care rit-o vreodată ar­
ocupa catedra de hivele noastre. In
istoria v e c h e a schimb materialul
Românilor, de cu­ rămas în depozite
rând creiată la fa­ a fost păzit de
cultatea de litere. O n c i u l . în tot
Prima problemă cursul ocupaţiei
ce se punea nou­ Muzeul: sala «le expoziţie a stampelor duşmane, cu toată
lui director ge­ grija şi cu toată
neral era a localului, care se ruinase atât de rău. energia.
încât materialul arhivistic era in pericol de a se
deteriora complet. d) De/a întregirea României până astăzi.
D. Onciul a reuşit să rezolve această problemă
foarte repede şi într’un mod cu totul satisfăcător, După întemeierea României-Mari D. Onciul n a
ajutat fiind de inimosul şi bine intenţionatul mi­ mai trăit decât patru ani. In acest timp. deşi bolnav,
nistru al instrucţiunii şi cultelor. Dr. C. Istrati. Deşi el a avut norocul să îndeplinească două acţiuni
ţara suferea de o criză financiară acută. Dr. C. mari în interesul Arhivelor Statului :
Istrati a ştiut să găsească fondurile necesare pen­ 1. A descentralizat organizaţia acestei instituţii,
tru restaurarea unei aripi a fostei mănăstiri Mihai- întemeind arhive sucursale în capitalele teritoriilor
Vodă. iar miniştrii următori au ajutat şi ei româneşti alipite : la Cluj. Chişinău şi Cernăuţi.