Page 28 - 1930-10

600 B O A B E D E G R A I I

2. A luptat pentru recuperarea arhivelor a- in sfârşit societatea ..Bucureştii-Vechi". care ur­
cestor teritorii, cari conform tratatelor de pace ur­ măreşte cunoaşterea trecutului Capitalei noastre ;
mau să intre în posesiunea noastră. In special a activitatea tuturor acestor societăţi se bazează pe
reuşit printr’o convenţie încheiată cu guvernul re­ cercetări de documente şi monumente istorice.
publicii austriace să asigure achiziţionarea arhive­ O altă preocupare a fost organizarea Arhivelor
lor Bucovinei aflătoare în Austria. Statului conform cu situaţia nouă a României
Când în primăvara anului 1923 D. Onciul îşi întregite şi cu principiile arhivistice moderne. In
dădu obştescul sfârşit, direcţia generală a Arhive­ acest scop am întocmit un proect de lege pentru or­
lor Statului s’a încredinţat d-lui Alex. Lapedatu. ganizarea Arhivelor Statului, care fiind admis de
profesor universitar la Cluj şi unul dintre cei mai ministrul instrucţiunii de atunci, d. dr. C. An-
de seamă învăţaţi ai noştri. D-sa însă n a primit gelescu. a fost votat de parlament şi a devenit lege.
acest post decât pentru scurt timp şi demisionând In alcătuirea lui am ţinut seamă atât de proectul
a fost numit director general scriitorul acestor dc lege redactat de D. Onciul. cât şi de experienţa
rânduri. făcută in alte ţări. S’a fixat astfel principiul descen­
începând să funcţionez la 1 Noembrie 1923, am tralizării Arhivelor Statului, instituindu-se pe lângă
căutat de o parte să realizez dezideratele pe cari arhivele centrale din Bucureşti, arhive regionale în
de atâta vreme le urmăriseră predecesorii mei. fără toate ţinuturile cari au avut în trecut o oarecare
a le fi putut realiza, iar de altă parte să dau insti­ autonomie. S a asigurat, de altă parte, continuitatea
tuţiei îndrumarea potrivită cu noua stare de lucruri depunerilor dela autorităţile statului, judeţelor şi
din ţară şi cu progresele ştiinţei arhivistice. comunelor. S’au garantat drepturile şi stabilitatea
Condus de aceste gânduri am început să pu­ funcţionarilor şi sa recunoscut activitatea ştiinţi­
blic încă in primăvara anului 1924 o revistă de fică şi culturală a Arhivelor Statului. Astfel sau
specialitate: Revista Arhivelor, care urmăreşte pus bazele legale ce de atâta vreme lipseau insti­
promovarea tuturor ştiinţelor în legătură cu mate­ tuţiei noastre.
rialul arhivistic : arhivistică, sigilografia, paleogra­ In sfârşit, o problemă de o importanţă capitală
fia. diplomatica, heraldica, instituţiile vechi româ­ ce s'a pus după întregirea României este recupe­
neşti. etc. Ea este şi un organ de propagandă pen­ rarea arhivelor teritoriilor anexate dela fosta mo­
tru cultivarea acestor ştiinţe şi un periodic, unde narhie austro-ungară. Prin tratatele de pace dela
funcţionarii specialişti ai arhivelor să-şi poată pu­ Versailles. Saint-Germain şi Trianon se cuvin Ro­
blica cercetările lor. mâniei atât arhivele administrative, cât şi arhivele
In toamna aceluiaş an am putut deschide mult istorice din teritoriile alipite şi anume şi in baza
dorita şcoală de arhivistică şi de paleografie, care principiului provenienţei, şi in baza principiului
are de scop pregătirea ştiinţifică a personalului de pertinenţei, cum şi cele ce au raport direct cu istoria
arhive şi in acelaş timp formarea de funcţionari acestor teritorii.
speciali pentru bibliotecile publice şi de experţi gra­ Spre a putea obţine aceste arhive România, ca şi
fici pe lângă instanţele judecătoreşti. celelalte state succesoare ale monarhiei austro-un-
A urmat organizarea Muzeului Arhivelor, care gare. trebuia să încheie convenţii speciale atât cu
prin expoziţia de documente, sigilii şi stampe con- Austria, cât şi cu Ungaria. Tratativele cu Austria
tribue la educarea publicului in sensul de a cunoaşte au mers mai uşor şi prin convenţia încheiată la 5
şi respecta vechile noastre documente şi monumente Oct. 1921 am reuşit să ne asigurăm arhivele Buco­
istorice. In legătură cu aceasta Arhivele Statului vinei ce se găsesc pe teritorul austriac. Dar cu Un­
au început să publice miniaturile şi ornamentele din garia tratativele s’au dus foarte greu. căci guver­
documentele noastre vechi sub titlul de Documente nele acestei ţări au căutat prin toate mijloacele să
de miniaturistică românească. De asemenea sau ocolească executarea tratatului dela Trianon în ce
pus bazele unei colecţii de mulaje sigilografice, care priveşte arhivele. Nu numai noi, dar nici celelalte
urmăreşte să cuprindă exemplare caracteristice de ţări succesoare n’au putut obţine până acum nici
sigilii din toate ţările şi din toate timpurile. un rezultat favorabil şi afară de unele arhive admi­
In vederea răspândirii in cercuri cât mai largi a nistrative. nici un fel de material arhivistic nu s’a
cunoştinţelor relative la materialul arhivistic şi la putut aduce din Ungaria. încercări am făcut în
importanţa arhivelor, s’au organizat in fiecare an repetate rânduri atât singuri cât şi împreună cu
conferinţe publice cu subiecte în legătură cu aceste aliaţii noştri din Mica Antantă, dar până acum
probleme. Spre a se da un imbold şi mai mare a- Ungurii n’au putut fi siliţi să respecte tratatul de
cestei activităţi ştiinţifice şi culturale, ce a început pa e în această chestiune.
să se desfăşoare la Arhivele Statului, am întrunit în Ş. pentru noi paguba este cu atât mai mare, cu
jurul acestei instituţii societăţile şi comisiile cari cât Ll Ungaria au fost transportate după 1868
urmăresc scopuri asemănătoare. In primul rând toate arhivele Transilvaniei şi Banatului cari con­
Comisiunea Consultativă Heraldică, a cărei menire ţin cel mai bogat şi mai preţios material documen­
este să reînvie vechile noastre steme şi arta noastră tar pentru cunoaşterea istoriei Românilor din ace­
heraldică : apoi Societatea Numismatică Română, ste regiuni. Iar de altă parte, cu cât trece mai multă
care se ocupă de vechile noastre monete şi sigilii : vreme fără să putem obţine acest material, cu atâta