Page 29 - 1930-10

CONST. MOISIL: ARHIVELE STATULUI (XII

recuperarea lui devine mai problematică. De altfel precizeze chestiunea proprietăţii materialului arhi­
in ultimul timp Ungurii nici nu mai permit cerce­ vistic. să reglementeze soarta materialului din re­
tătorilor români să studieze în arhivele lor. gistraturile şi arhivele autorităţilor şi să asigure
Faţă de a^<^istâ îndărătnicie şi rea voinţă numai materialul istoric din colecţiile particulare este de
o intervenţie diplomatică foarte energică şi făcută cea mai mare importanţă şi urgenţă.
la un moment favorabil nouă poate să mai salveze Afară de acestea. In clasarea şi catalogarea ma­
materialul nostru arhivistic din Ungaria şi nenoro­ terialului arhivistic din depozitele Arhivelor Statu­
cul nostru a fost. că în 1919. cu prilejul ocupării lui trebuie să se intensifice cât mai curând meto­
Budapestei de armatele româneşti, nu s a găsit un dele cele noui. Cataloagele pe fişe trebuie să se
comandant de oştire, care să fi ridicat toate arhi­ generalizeze pentru întreg materialul arhivistic. iar
vele Transilvaniei şi Banatului, cari atunci erau de altă parte este absolut necesar să se întocmească
aşezate la olaltă în vechiul local al Arhivei de Stat şi cataloage secundare, tot pe fişe, cari să înles­
ungureşti şi să le fi transportat la noi, proprietarii nească cercetările de amănunte. Şi această opera­
de drept ai acestor arhive. ţie esenţială se va putea face cu atât mai uşor.
cu cât între funcţionarii arhivelor centrale şi regio­
3. Perspective pentru viitor. nale vor intra mai mulţi absolvenţi ai Şcoalei su­
perioare de arhivistică şi paleografie.
Propăşirea viitoare a Arhivelor Statului depinde De asemenea înfiinţarea de ateliere pentru foto-
in cea mai mare parte de continuarea cu stăruinţă grafiarea documentelor, pentru facerea de mulaje
şi energie şi tot cu mai mare amploare a activităţii de pe sigilii şi pentru reproducerea miniaturilor şi
ce s a desfăşurat până acum la această instituţie. ornamentelor din documente este o problemă de
Legea de organizare asigură depunerile continue cea mai mare urgenţă.
de material arhivistic atât la arhivele centrale, cât Dar în acelaş timp apare ca o condiţie de onoare
şi la cele regionale. Dar spre a se putea salva tot ştiinţifică, ca să se înceapă în cel mai scurt timp
materialul ce merită a fi conservat pentru posteri­ publicarea periodică de cataloage ale materialului
tate. este absolut necesar să se soluţioneze cât mai arhivistic. spre a servi ca mijloace de informaţie si­
neîntârziat problema localurilor arhivelor. gură pentru toţi cercetătorii din ţară şi străinătate.
Astăzi au localuri proprii numai arhivele din In sfârşit, este o datorie patriotică superioară
Bucureşti şi laşi. dar şi acestea au devenit insufi­ ca guvernele noastre să grăbească acţiunea pentru
ciente şi trebuie neapărat mărite în cel mai scurt recuperarea arhivelor teritoriilor alipite, arhive ce
timp. Totodată este de cea mai imperioasă urgenţă se găsesc actualmente în Ungaria şi Austria. în­
să sc construiască localuri proprii pentru arhivele târzierea obţinerii acestui extrem de important ma­
din Cluj. Chişinău şi Cernăuţi. terial arhivistic. va duce la pierderea lui definitivă
Iar pentru ca organizarea să fie desăvârşită, vor şi la imposibilitatea de a cunoaşte vreodată istoria
trebui să se mai înfiinţeze arhive regionale pentru poporului nostru din Transilvania. Banat şi Buco­
Oltenia (la Craiova), pentru Secuime (la Târgu- vina.
Mureşului) şi pentru Banat (la Timişoara). Se înţelege că nu trebuie neglijată sub nici un
De altă parte trebuie luate măsuri cât mai grab­ motiv nici acţiunea pentru restituirea din partea
nice, ca materialul arhivistic. ce se găseşte la auto­ Statului rusesc a depozitelor arhivistice trimise în
rităţile statului, judeţelor şi comunelor, la autori­ cursul războiului la Moscova.
tăţile eclesiastice şi militare, cum şi cel din arhi­ Iar paralel cu toate acestea să se dea toate mij­
vele instituţiilor particulare şi din arhivele fami­ loacele pentru continuarea pe o scară tot mai largă
liare, să fie asigurat contra oricărei distrugeri sau a activităţii ştiinţifice şi culturale a Arhivelor Sta­
înstrăinări. Trebuie obişnuit şi publicul nostru cu tului. începută în ultimii ani şi menită să dea viaţă
ideia că un document sau un monument istoric este materialului arhivistic. să promoveze cunoştinţele
o avuţie naţională. în mâinele ori cui s ar găsi ; despre trecutul nostru şi să infiltreze în cercuri cât
că instituţiile sau persoanele cari posedă astfel de mai largi dragostea şi respectul faţă de rămăşiţele
obiecte sunt numai depozitarii lor vremelnici şi că culturale ale strămoşilor noştri.
au datoria patriotică de a le păstra cu sfinţenie, de CONST. MOISIL
a Ie pune la dispoziţia oamenilor de ştiinţă şi de a
îngriji să nu se înstrăineze. De aceea o lege care să Directorul general al Arhivelor Statului