Page 30 - 1930-10

Reuniunea femeilor române din Ardeal

Congresul Federaţiei ..Uniunea femeilor româ­ 49. ci a avut ca scop problema culturală a femeii
ne" dela Abrud, ne-a dat încă odată prilejul a răs­ române.
foi pagina istorică a poporului românesc din Ar­ Această societate a fost nu numai înaintaşa ce­
deal, cu luptele pentru păstrarea latinităţii sale. lorlalte naţionalităţi conlocuitoare, dar unica intre
prin colaborarea femeii. toate societăţile femenine apusene, care a urmărit,
Intre congresul din Abrud împreună cu serbarea atunci, scopul cultural.
jubilară de 50 de ani a Reuniunii femeilor române Chemarea făcută de cea dintâiu preşedintă.
din Abrud, reprezentând o jumătate veac de mun­ Maria Nicolau. soţia fruntaşului comerciant D.
că socială şi culturală, şi cea dintâiu manifestaţie Nicolau şi soacra lui Iacob Mureşian. adresată
socială femenină. adică cu obârşia celei dintâiu tovarăşelor sale în Decemvrie 1849. dovedeşte sco­
mişcări de organizaţie socială, instituită la Braşov pul înalt de care erau călăuzite femeile române.
in anul 1850, este o strânsă legătură. Extragem din Registrul funduar. această Carte
Dela Abrud, dela aceşti munţi apuseni, a pornit de aur a femeilor române, cuprinzând cele dintâi
lupta pentru procese verbale,
renaşterea na­ textul acestei
ţională. câştiga­ chemări :
tă prin arme şi ..Voim a fon­
sânge la care da o Asociaţie
sa întovărăşit sau Reuniune
şi femeia, că­ de dame româ­
reia a urmat ne. după pilda
trezirea con­ altor dame eu­
ştiinţei şi renaş­ ropene. cu sco­
terii culturale. pul nu numai
Sub aceste de a ocroti feti­
ţele orfane şi
luminoase zări.
sărace, dar cu­
in această epocă
getul nostru es­
de tranziţie, fe­ te de a înfiinţa
meia română a
şcoli, pentru c
ţinut să rămână mai solidă creş­
şi ea la postul tere a fetiţelor
său de tovarăşe noastre, aşeză­
a soţilor şi fraţi­ minte de creşte­
lor săi în oraşul rea fetiţelor ro­
Braşov, u n d e mâne în mai
s a prins grăun­ multe părţi lo­
tele acestei evo­ Şcoala itcuniuuii femeilor române din Braşov (clădirea veche, internatul) cuite de români
luţii femenine. fără deosebire
Doamnele braşovene din această epocă, soţiile de confesiune".
marilor şi binefăcătorilor neguţători români, atunci lată rânduri spicuite din această evanghelie a
când se punea la cale înfiinţarea gimnaziului ro­ noastră lăsată nouă de moştenire şi de îndrumare
mân. când Braşovul avea pe erudiţii cărturari Gh. de femeia acelor vremuri.
Bariţiu, părintele presei române, pe cei doi Mure­ Şi femeia română din Braşov a pornit învăţă­
şeni. Iacob şi Andreiu. dascălii şi deşteptătorii ro­ mântul femenin şi l-a continuat până în ziua de
mânismului, şi pe vrednicul protopop al Braşovului astăzi.
Ioan Popazu. au simţit nevoia unei colaborări so­ Dela anul 1855 înfiinţează clase primare şi de
ciale şi culturale. lucrul manual, nu numai in Braşov, ci şi in Blaj şi
In acest mediu intelectual nu se putea să nu re­ Sibiu, mai târziu în Câmpeni, pe care le subvenţio­
verbereze şi în inima femeii îndemnul a participa nează.
cu puterile sale la lumina culturală ce iradia asupra In anul 1865 înfiinţează o clasă secundară în
neamului românesc. Braşov cu profesorii liceului român din Braşov.
Este deosebit de semnificativă însoţirea femenină Dela această făclie culturală au luat lumină şi
din Braşov, constituită ca ..Reuniunea femeilor ro­ alte centre româneşti, înfiinţând Reuniuni indepen­
mâne din Braşov", pentrucă ea nu a urmărit nu­ dente cu acelaş scop.
mai scopul caritativ. ca cea dintâiu ocrotitoare a Astfel răsăriră pe rând. Reuniunile femeilor ro­
orfanilor de războiu. rămaşi din luptele dela 1848- mâne : din Lugoj în 1863 .fiind cea dintâiu. care