Page 34 - 1930-10
P. 34

T e a t r u l        N a t i o n a l         d i n      B u c u r e ş t i


          Sunt  puţine  instituţii,  in  minunat  de  iute  înflorită   De  aceea  cred  că  ar  fi  incompletă  schiţa  fiinţei
        noastră  viaţă  de  renaştere  naţională,  care  să  aibă  o   acestui  Teatru,  fără  o  ochire  sumară,  din  trecut.
        linie  şi  un  sens  mai  unitar  ca  Teatrul  Naţional  din   O  vom  încerca.  în  câteva  cuvinte,  luând  ca  sprijin
        Bucureşti.                                       arhiva  Teatrului  Naţional  din  Bucureşti,  şi  infor­
          Pentru  cine  a  fost  turnat  sufleteşte  în  tiparul   maţia  pe  care  ne-o  pune  la  îndemână  OUănescu.
        întruchipării  lui  spirituale,  de  acest  teatru  cu  puter­  primul istoriograf al teatrului românesc.
        nică  influenţă  —  şi  sunt  generaţii  cari  au  simţit  în­  înfăptuirea  teatrului,  la  noi.  a  fost  grea  şi  ane­
        râurirea  aceasta.  —  Teatrul  Naţional  din  Bucureşti   voioasă.  Nimic  din  ceeace  ne-ar  putea  lega  cu  de­
        se  prezintă  ca  un  complex  impunător.  în  care  toate   prinderea  unei  drame-  nu  găsim  in  trecutul  nostru.
        elementele, istorice, culturale, sociale, arhitectu-  Fără de cetăţi şi fără o religie de lux — două







































                                            Teatrul Naţional din Bucureşti


        rale  chiar,  politice  artistice  sunt  atât  de  strâns  le­  mari izvoare pentru teatrul din totdeauna şi aproape
        gate  unele  de  celelalte.  încât  cu  greu  se  pot  des­  de  pretutindeni,  ci  cu  o  dreaptă  şi  temătoare  cre­
        pleti.                                           dinţă.  ce  se  mulţumea  cu  sfinţi  subţiri  depe  icoane
          Ctitorii  vechi  de  idee.  sau  mai  noui  aruncători  de   lesne  de  dus  împreună  cu  sufletul,  cu  bruma  de
        temelii  s’au  înscris  nevăzuţi,  dar  in  veşnicie  pre­  avut  şi  cu  necazul,  din  câmpii  prin  codrii  şi  mai
        zenţi  în  zidurile  Iui!  Şi  de  la  primii  entusiaşti  mari   departe,  muntenii  (şi  la  fel  aproape  moldovenii)
        şi  naivi  cu  avântări  culturale  vagi.  până  la  mâinile   au  cunoscut  deprinderile  spectacolelor  din  ce  în
        care.  dealungul  zecilor  de  ani.  l-au  dospit  cu  o  în­  ce  mai  aşezate,  târziu,  abia  cu  închegarea  oraşelor
        ţelegere  artistică  din  ce  în  ce  mai  precisă.  Teatrul   lor.  începutul  veacului  al  XlX-lea  deschide  şi  za­
        Naţional  din  Bucureşti  scrie  istoria  teatrului  româ­  rea  aceasta.  Sfârşitul  celui  de  al  XVIII-lea  veac.
        nesc.  In  el  duc  toate  apele  râvnelor  şi  indrăsneli-   nu  cunoştea  decât  măscărici  şi  saltimbanci  ambu­
        lor.  la  început,  după  cum  din  el.  după  trei  sferturi   lanţi.  suitarii  de  curţi  boereşti.  îndemnaţi  printr'o
        de  veac,  se  vor  desface  toate  pornirile  şi  iniţiativele   poruncă  ocrotitoare  a  lui  Hangerli-Vodă.  care  dă
         nouei vieţi artistice.                          slobozenie  ..pehlivanilor  şi  ..comedienilor"  să  stră­
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39