Page 36 - 1930-10

»at< B O A B E D E G R Â U

minării şi a moralului ; pentru care să rămână spre lurile principale. Nina Valery şi Costache Cara-
întrebuinţare- pe tot anul jumătate banii din mai giale. Extragem dintro cronică a vremii, câteva
sus pomenita sumă ce se slobozia în cheltuelile rânduri cu privire la solemnitatea inaugurării :
politiei. Această chibzuire cu supunere se dă în „Când I. S. Principele Domnitor se arătă în loja
cunoştiinţa Inălţimei Voastre pentru punerea la Sa. întreg publicul sculându-se. îl primi cu trei dâ-
cale ce se va găsi de cuviinţă". tunătoare rânduri de aplauze, pentru a-i aduce
Propunerea acestei anaforale. a fost întărită prin omagii şi mulţumiri în privirea acestui frumos dar
1
opisul domnesc, din 4 Iunie 1840. al iubirii de artă". Erau de faţă Vodă Barbu Ştir-
Nici acum însă. ideea Teatrului Naţional nu a- bey cu Doamna. întreaga Curte, toţi consulii străini
vea să se realizeze. în clădirea aceasta proectată. şi întreaga elită bucureşteană.
Abia in anul 1846. Primii directori-
arhitectul vienez antreprcnori a i
Heft avea să în- noului teatru au
reapâ lucrările. în­ fost numiţi: Cos­
trerupte. după pu­ tache Caragiale şi
nerea temeliilor Ion A Wach­
actualului Teatru mann.
Naţional din Bu­ Noul teatru a
cureşti. de revolu­ inceput să atragă,
ţia dela 1848. după cum era şi
In 1850 lucră­ firesc — şi feno­
rile se reiau şi în menul acesta pre­
1852 clădirea este cum şi inversul
gata şi este inau­ său. le vom aminti
gurată în acelaş mai jos — ele­
mentele valoroase
an.
din alte părţi. Ast­
Socotim intere­ fel. Craiova tri-
sante. de comuni­ mete pe Vlădi-
cat. după arhiva ceşti. iar Iaşii, pe
vremii, câteva date unul dintre cei
cu privire la cons­ mai mari actori de
truirea teatrului : atunci, pe Matei
el se află clădit pe Millo. boer moldo­
un loc. numit îna­ vean de origină,
inte hanul Câmpi- având toate defec­
nencei. loc ce a tele omului care
fost cumpărat dela nu-şi poate face
Dragomanul Sera­ un rost aşezat în
fim. In construcţia viaţă. ..Artistul cel
lui sa întrebuin­ mai natural, pe
ţat : un milion de scenă, omul cel
cărămizi şi 39.000
mai prefăcut în
..hârdaie" de ni­ viaţă", se rosteşte
sip. piatră de Rus- Ollănescu despre
ciuk. etc.
el. Neputându-se
„Orinduiala şi înţelege cu Costa-
arătările" — adică lionmitonil Barbu Stirbev. rtilorul Teatrului Naţional «lin Bucureşti tache Caragiale.
planurile — au M i l l o părăseşte
fost după cum am mai spus ale arhitectului Heft. Teatrul Naţional şi îi face concurenţă.
iar decoraţiunile se datoresc artistului Miihldorfer. In 1854 reuşeşte însă să ia chiar el în antrepriză
Tot utilajul scenei şi accesoriile provin dela Mann- Naţionalul dar. necumpănit. îl dă în râpă !
heim.
Astfel, la 1859. prin direcţia lui C. A. Rosetti.
Astfel, din bunăvoinţa. îndemnul şi sprijinul începe sistemul direcţiilor din afară de teatru, de
domnitorului Barbu Ştirbcy, Teatrul Naţional din actori, a căror situaţie se va consolida la 1877 prin
Bucureşti este inaugurat în seara zilei de 31 De­ legea constituirii Societăţii Dramatice. Legea din
cembrie 1852. Prima piesă care s'a jucat, a fost un 20 Martie 1926 aduce fundamentale atingeri aces­
vodevil : ,,Zoe sau amor românesc”, tradusă de tei Societăţi Dramatice in organizarea ei. dar ii
Bobescu şi cu muzică de Wachmann. Jucau. în ro­ respectă şi firma şi titulaturile ierarhice. Abia re-