Page 37 - 1930-10
P. 37

ION MARIN SADOVEANU: TEATRUL NAŢIONAL








































                                             Actul I din «O scrisoare pierduta*

           centa  lege  din  1930  (8  Iulie)  desfiinţează  definitiv   de  actori,  in  ultimul  sfert  al  veacului  al  XlX-lea.
           Societatea  Dramatică,  păstrând  numai  o  vagă  de­  Caragiale  şi  opera  sa.  şi  Teatrul  Naţional  din  Bu­
           numire  ..Societari",  ce  se  va  elimina  cu  vremea,   cureşti.  sunt  factori  ce  stau  într'o  atât  de  strânsă
           clădind  pentru  România  modernă,  teatrele  Naţio­  interdependenţă  încât  este  aproape  cu  neputinţă
           nale,  ca  instituţii  de  sine  stătătoare,  subt  formă  de   să  urmăreşti  în  jocul  influenţelor  reciproce  sensul
           regii autonome sau concesiuni.                   precis al înrâurirei.
             In  mişcarea  teatrului  Naţional  din  Bucureşti,  de   Neîndoios,  scriitorul  însămânţează  instituţia,  a-
           prin  a  doua  jumătate  a  veacului  trecut,  se  împle­  tât  de  iute  ajunsă  subt  această  latură  naţională,  la
           tesc  preocupările  artistice  şi  culturale  ale  ziarului   o surprinzătoare maturitate.
           ..Românul  al  lui  C.  A.  Rosetti.  care  inaugurează   Ieşind  iute  din  orice  fel  de  influenţă  din  afară.
           la noi. în 1857. critica dramatică.              Caragiale  creiază  cu  material  autentic  românesc  o
             Arătam  mai  sus.  ca  firească,  afluenţa  elemente­  operă.  în  care  actorii  îşi  găsesc  rezonanţele  şi  tipa­
           lor  de  valoare  de  pe  scenele  din  restul  ţârii  către   rele lor fireşti.
           Bucureşti.  Lucrul  n  are  nimic  surprinzător  :  Capi­  Dar.  graţie  acestei  opere  şi  regionalismului  ei.
           tala centraliza în toate domeniile, viaţa românească.  muntenesc  în  speţă,  care  avea  mai  târziu  şi  până
             In  ritmul  acestui  fenomen,  teatrul  Naţional  din   astăzi  să  ajungă  stilul  ţării,  românesc.  în  şcoala  ac­
           Bucureşti  din  ce  în  ce  sporit  in  influenţa  sa  şi  pres­  toricească  ce  se  creia.  se  poate  urmări  mişcarea  in­
           tigiul  său  cultural  şi  artistic,  ajunge  cu  vremea  să   versă celei arătate mai sus.
           creeze  un  lucru  nou  şi  original,  care  urma  să  aibă   După  creiarea  unei  deprinderi  teatraliceşti.  pen­
           un  mare  rost  nu  numai  în  istoria  sa,  dar  şi  în  isto­  tru  marele  public,  de  către  Teatrul  Naţional  din
           ria  culturală  a  României  de  după  înfăptuirea  Re­  Bucureşti,  graţie  tuturor  talentelor  mari  drenate
           gatului.  şi  anume  :  să  creeze  o  şcoală  românească   in  prima  epocă  de  organizare,  din  toate  provinciile
           de actori.                                       către  el.  in  a  doua  perioadă  graţie  operei  lui  Cara­
             Lucrul  acesta,  prima  noastră  scenă  l-a  realizat,   giale-  după  cum  am  mai  spus.  se  creiază  un  regio­
           pe  deoparte  graţie  acelei  centralizări  de  care  am   nalism  muntenesc  ce  merge  strângându-se  tot  mai
           vorbit,  iar  pe  de  alta,  datorită  apariţiei  unui  scriitor   mult,  până  la  un  bucureştinism  teatral,  ce  avea  mai
           de  o  covârşitoare  însemnătate  în  trecutul  nostru  ar­  în urmă să se impună întregii ţări.
           tistic şi anume : Ion Luca Caragiale.              La  crearea  acestui  viu.  autentic  şi  naţional  stil  de
             In analizarea acestui trecut al şcoalei româneşti.  artă teatrală, cu centrul în Teatrul Naţional din
   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42