Page 38 - 1930-10
P. 38

6 1 0                              B O A B E  D E   G R Â U








































                                              Actul UI din „Viforul**

        Bucureşti,  aveau  sâ  contribuie  marii  realizatori  ai   Şi  pe  acest  drum  croit  de  Societatea  Dramatică,
        operei  caragialeşti  cari  toţi  sunt.  dacă  nu  bucureş-   tăiat  de  zeci  de  ani  in  urmă.  a  mers  pr  ma  noastră
        teni.  cel  puţin  munteni  :  Iancu  Petrescu,  Iancu  Ni-   scenă până aproape de noi.
        culescu.  Iancu  Brezeanu,  Nicolae  Soreanu.  Aristi-   Direcţiile  de  „reînviorare'  au  schimbat  foarte
        de  Demetriade.  cele  două  surori  Ciucurescu  (Miţa   puţin  linia  aceasta.  Astfel,  direcţia  lui  Alexandru
        şi Eugenia) şi alţii.                            Davilla  a  schimbat  doar  genul,  şcoala,  in  sensul
          Dar  dacă  opera  lui  Caragiale.  împletită  in  viaţa   aceleeaş influenţe franceze.
        însăşi  a  Teatrului  Naţional  din  Bucureşti,  avea  să   Singură  direcţia  lui  Pompiliu  Eliade.  venit  cu
        dea  pentru  actor  acest  atât  de  însemnat  rezultat.   cunoaşterea  autenticului  şi  a  universalului,  a  aso­
        Societatea  Dramatică  ce  a  convieţuit  cincizeci  de   ciat  pe  Germani,  pe  Italieni  şi  pe  Shakespeare  ace­
        ani  cu  activitatea  acestui  teatru,  avea  să-i  unila-   stor obişnuinţe.
        teralizeze  preferinţele  sale  cu  privire  la  dramă,   Din  înalta  şi  permanenta  şcoală  a  teatrului  Na­
        ceeace  a  avut  ca  efect,  prin  inriurirea  modelelor,  o   ţional  din  Bucureşti  drama  românească  a  primit.  în
        restrângere  de  zare  pentru  poezia  dramatică  ro­  realizările  ei  cele  mai  de  seamă,  până  foarte  de
        mânească.                                        curând aceleaşi influenţe.
          Pentru  a  cita  o  statistică  a  d-Iui  profesor  Ion   Cu  excepţia  mai  sus  pomenită  a  lui  Caragiale.
        Peretz.  vom  arăta  că  Teatrul  Naţional  din  Bucu­  majoritatea  dramei  noastre  astăzi  clasice,  fie  că  e
        reşti-  întrebuinţează  in  repertoriul  său,  o  proporţie   vorba  de  Haşdeu.  Alexandri.  Davilla  ori  Delavran-
        de  şasezeci  la  sută  piese  franţuzeşti,  de  după  1877.   cea  se  realizează  în  forma  dramei  istorice,  acest
        adică  de  când  a  luat  in  organizarea  sa  forma  So­  produs specific de formă romantic franceză.
        cietăţii Dramatice.                                Teatrul  Naţional  din  Bucureşti  şi-a  pus  pecetia
          Dacă  lucrul  acesta  era  menit  să  dea  un  imbold   sa.  de-alungul  anilor,  dându-i  valabilitate  şi  curs
        producţiei  şi  să  familiarizeze  publicul  cu  o  anumită   pentru întreaga viaţă teatrală a ţării.
        şcoală  franţuzească,  mai  ales  romantismul  şi  for­  Astăzi  abia.  când  pulsul  dens  de  odinioară  ce
        mele  lui  bastarde  şi  populare:  melodrama,  nu  e   bătea  numai  în  teatrul  Naţional  s  a  despletit  in  mai
        mai  puţin  adevărat  că  marea  şi  adevărata  litera­  multe  drumuri  trase  de  râvne  şi  încercări  particu­
        tură  clasică  universală,  ceeace  intră  deadreptul  în   lare.  se  poate  observa  pretutindeni  influenţa  ace­
        menirea  marelui  nostru  teatru  de  Stat.  a  fost  lă­  stui  teatru  care  a  prezidat  cu  directivele  sale  la
        sată puţin in afară.                            întreaga noastră renaştere culturală şi naţională.
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43