Page 4 - 1930-10
P. 4
•YTti B O A B E D E G R A I !
timpurii (1927). Vasile Pârvan a condus cu stă prin desăvârşirea execuţiei, sau adevărate opere dc
ruinţă săpăturile arheologice dela Histria. Doar artă sau opere caracteristice pentru anume epoci
războiul cu ocupaţia duşmană a Dobrooei au impus ale artei antice. Sub aceste raporturi. Histria este
o întrerupere trecătoare acestor lucrări rodnice, centrul arheologic cel mai important pentru viaţa
încetul cu încetul au început să iasă la lumină zi greacă şi romană dintre Dunăre şi Marea Egee.
durile puternice ale cetăţii şi clădirile din interior. Dar mai mult decât atât. Dacă monumentele des
Totdeodată un mare număr de monumente de tot coperite au venit să lumineze istoria cetăţii pe o
felul, statui de marmură, statuete de lut ars. vase. durată atât de lungă, ele ne vorbesc în acelaş timp
obiecte de bronz sau de os. inscripţii, au fost scoase de legăturile ei cu popoarele din interior. Traci.
din pământul bogat al Daco-Geţi. Romani, cu
cetăţii. Ele au venit să care a trăit in atingere.
lămurească viaţa înflo In această privinţă, in
ritoare a Histriei in an formaţii noi. de o im
tichitate. istoria oraşu portanţă considerabilă,
lui şi a ţinuturilor încon au venit să împlinească
jurătoare. întregi capitole din isto
Când ştiinţa româ ria ţinuturilor noastre.
nească a avut durerea Astfel încât şi istoria
să piardă pe V. Pârvan neamului nostru, in în
Comisiunea Monumen ceputurile lui. s a bucu
telor istorice. în urma rat de roadele săpături
propunerii d-lui Andric- lor dela Histria.
şescu. Directorul Mu Acestea sunt rezulta
zeului Naţional de An tele pe care Ie datorim
tichităţi. mi-a făcut o- iniţiativei fericite a lui
noarea să-mi încredin Vasile Pârvan şi sfor
ţeze continuarea săpă ţărilor pe c*re le-a de
turilor dela Histria. Noi pus pentru desgroparea
intărituri şi noi clădiri sistematică a acestei ce
au ieşit la lumină in ul tăţi.
timii trei ani. şi noi mo
numente au venit să se Histria se află la o
adaoge la bogata colec depărtare de cincizeci
ţie realizată de Vasile de chilometri spre mia
Pârvan. zănoapte de Constanţa
După cum se va ve şi Ia patru chilometri, în
dea mai jos. rezultatele linie dreaptă p e s t e
acestor săpături pre lacuri, spre răsărit de
zintă un interes covârşi satul Caranasuf. După
tor pentru ştiinţă în ge cum am văzut, ea este
neral şi pentru ştiinţa aşezată pe două pla
românească în deosebi. touri la căpătâiul penin
Până in 1914 se ştia sulei care desparte a-
puţin lucru despre His pele puţin adânci ale la
tria. Scriitorii vechi ra cului Sinoe de lacul
reori au pomenit numele Duingi. Dar în vechime
îndepărtatului oraş din Statuetă 4** lut urs repreziutind o zeiţă, numită de obireiu regiunea aceasta nu se
Afrodile. Ea stă ţie un tron şi ţine in mină o ţaMre care
Marea Neagră şi doar se crede că este o porumbiţă. Origine •rodo-milesumi» înfăţişa tot aşa.
câteva monumente, des (secolul al Vl-lea in. de O.) Marca înainta până
coperite întâmplător în departe în interior şi la
ţinuturile vecine cu cetatea, au venit să ne spună cul Sinoe nu exista. Nisipurile aduse de Mare. dc-
ceva despre viaţa ei. Dar de când Vasile Pârvan punându-se rând pe rând în cursul vremii, au alcă
a început săpăturile de aici. Histria a apărut intr o tuit ostrovul Chituc care desparte astăzi lacul dc
lumină cu totul nouă. Monumentele găsite, care se Marea Neagră. Când însă cei dintâi navigatori
inşirue pe un răstimp de treisprezece secole, ne dau greci au venit în această regiune din Marea Egee.
informaţii cu totul noi cu privire la istoria oraşu pe corăbiile lor încovoiate, ei au găsit o insulă si
lui. Ea se poate urmări pas cu pas, cu ajutorul lor. tuată la vreo doi chilometri departe de ţărmul Do-
din secolul al VH-lea in. de Cr. până în secolul al brogei. Cele două platouri, legate printr'o limbă de
Vl-lea al erei noastre. De altă parte, în afară de pământ, se ridicau singuratice în mijlocul apelor
valoarea lor istorică, monumentele sunt uneori. Mării. /• -