Page 47 - 1930-10

C r o n i c a

Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii.

CALENDARUL GOSPODARILOR. — ..Calendare! Dacă nu e cumva viaţa noastră care ni s'arată aevea ţi în­
Calendare!" Parcă răsună din fund de vremuri. E cartea trupată de sine, în fiecare an. Parcă vine. cu strigătul ei. din
cea mai iubită de popor, cele mai căutate publicaşi pătrunse adâncimi de vremuri ţi de datini. „Calendare ! Calendare".
ia sate. In afară de folosul ţi petrecerea care se pot găsi INTRE LITERATURĂ $I POLITICA. (Răspuns
înăuntru, posturi ţi prevederea timpului, povcţti ţi sfaturi, unui scriitor ungur). — îmi cade in mână abia acum un ar­
calendarele mai aduc ceva. Ele sunt o întrupare a vieţiii In ticol apărut luna trecută în „Pcstcr Lloyd** ţi care are ne*
trecere, treptele care se pun in fiecare an sub păţi. nădejdea voe de un răspuns. Dacă autorul, care ştia unde să mă gă­
lui mâine mai indurător. adică de mai bine ţi de ideal. „Ca­ sească. imi făcea cinstea să mi-1 trimeatâ. ar fi avut acel răs­
lendare ! Calendare !" Parcă răsună din fund de datini. puns la timp. Acest lucru se cuvenea mai ales pcntrucă pri­
De când se incearcă un calendar, care să-ţi împlinească cina desbătutâ nu c deloc personală ţi opinia publică, stâr­
rosturile de demult, destule aţteptări. atât ale ostenitorilor nită dintr'o parte, avea dreptul să audă ţi partea cealaltă.
cât ţi ale noastre, au fost desamâgite. Până când a venit în­ Iar scopul urmărit fiind, după mărturisirea articolului, stabi­
cercarea d-lui Ion Simionescu ţi iniţiativa „Cărţii Româ- lirea adevărului, fârâ acest răspuns, adevărul rămânea in
neţti". Ele ne-au dat „Calendarul Gospodarilor *. E cea mai suferinţă.
răspândită tipăritură pentru mulţime şi îndeosebi pentru să­ Articolul se chiamâ „Cartea în România”, pus intre ghi-
teni. De câţiva ani de când iese. sute de mii de exemplare limete pcntrucă e reproducerea titlului unui articol al meu
au pătruns in toate părţile ţării. In ţară. ţi nu numai in ţară. apărut in numărul din Octomvric al revistei Institutului de
Nu sunt decât două, trei zile de când a Întârziat la mine. cooperaţie intelectuală. .Xa cooplration intcllcctuelle". Au­
povestind de bucuriile puţine ţi de necazurile multe de-acasă, torul e d-l Anton Rado. care îşi dâ in ziar alt titlu, ane voe
un Romăn falnic dintr’un Stat vecin. In care au rămas vreo de tradus într'o limbă romanică, dar mi-e altminteri cunoscut
câteva sute de mii de-ai noştri. Vorba despre calendare a ca membru al societăţii internaţionale a scriitorilor. P. E. N.
venit dela sine. atunci când ne-am gândit la carte, in preaj­ Clubul, prezent la toate întâlnirile noastre prin Europa.
ma sărbătorilor cu daruri ţi cu răgazuri. îmi spunea acest Articolul meu nu făcea decât să introducă materialul de
frate rupt de trunchiu. de birurile grele care izbesc maicu- cifre al unei statistici a tiparului din România, pusă la cale
seamă calendarele la trecerea lor prin vamă şi de neputinţa u îndeplinită de mine in calitate de bibliotecar. Menit unei
oamenilor, cu tot dorul, să le mai aducă. Şi mă întreba ce-aş t'iblicaţii străine, el avea o pagină despre începuturile tipa-
crede eu dacă ar ticlui unul acolo, cu tâcturi din calendarele ru'ui Ia Români ţi evoluţia lui în ultimul timp — cu atâta
de dincoace. Mi-a amintit maicuseamâ de „Calendarul Gos­ stărainţă cată poate îngădui o pagină ! ţi patru alte pagini
podarilor". a cărui faimă ajunsese până la ei ţi care le stă despre publicaţiile in sine. in cele douâ subdiviziuni in care
înainte ca o încântare. L-am îndemnat, fără sâ mâ tem de mi sa părut că e mai sugestiv să le prezint, după limba în
asprimile legii proprietăţii literare, să ia fără milă din el tot care apar ţi după materii sau genuri, sau. într'o terminolo­
ce-i va plăcea. Oaspele meu. dulce la limbă, mâ imbâtase cu gie mai statistică. Într’o împărţire orizontală ţi alta verticală.
un singur cuvânt: „Poveţile ţi poveştile din cartea asta mi­ Nu m'am gândit nicio clipă că lucrez la un Ahil gata de
nunată sunt ca din Biblie. Şi nu e voe să iei din Biblie tot ce luptă ţi căruia duşmanii urmăriţi cu distrugerea aveau să-i
poţi ţi ce nu poţi ?" Era cea mai mişcătoare preţuire, sub descopere legendara gaură. Uitasem, e drept, când îl scriam,
forma ei Jumătate isteaţă ţi apucătoare, a câtă inimă a fost de d-l Anton Radâ!
pusă pentru împodobirea in fiecare an cu text ţi cu figuri a D-l Anton Radd. stimatul meu coleg, crede că articolul a
acestei cărţi. înconjurată de albinele lucrătoare. Nu pot s'o fost anume scris pcntrucă „sub masca unei priviri generale
ascund, cum nu pot să ascund nici voia dela mine. pe care culturale"— iată că întrebuinţez ţi eu ghilimetele !—„să fac
am dat-o pentru înstrăinarea roiului roit. fireşte cu arătarea atmosferă impotriva revizuirii tratatelor năzuită de Unga­
proprietarului. ria". Dacă mi s'ar Îngădui ţi ar cadra, nu cu seriozitatea în­
„Calendarul Gospodarilor" e ţi foarte ieftin. Ar trebui vinuirii. ci cu serU titatea publicaţiilor ţi a oamenilor ames­
găsit insă mijlocul ca el să aibă. din punct de vedere prac­ tecaţi in discuţie, aş izbucni In hohote de râs. E singurul lu­
tic. in supliment o foae calendar de perete, ţi. din punct de cru la care Intradev, r ţi pot fi sigur că nu m'am gândit ni­
vedere estetic, cel puţin două reproduceri colorate, una o ciodată.
icoană ţi alta. oarecare de artă. Eu. apoi. aş mai desvolta Pe d-l Anton Raoc stimatul meu coleg, nu-l ştiu ca scrii­
partea copiilor. Ghicitorile, isprăvile de deslegat şi snoavele tor. pcntrucă n’am avu' prilejul să-l citesc ţi informaţia mea
sunt bune ţi pentru ei ţi pentru ceilalţi. La sat. copilul de despre ce însemnează ca atare e numai de-a doua mână.
şcoală citeşte gospodarilor ţi bătrânilor „Calendarul *. Tre- dar îl ştiu ca ungur, ţi iu mâ miră asemenea izbucniri. Ele
bue răsplătit. Intr'un fel. şi ispitit. într altul, mai mult decât pot sâ-i aducă între ai sai. acasă, cuvenita aureolă, dar in
astăzi. lume sunt puţin spaima alcătuitorilor de congrese ale P. E.
„Calendare ! Calendare !” Cine e strigătorul care trece pe N. Clubului. Eu nu pot să-mi amintesc unul. dintre cele la
drum. in suman de zăpadă ţi în opinci cu zurgălăi de stele ? care am fost faţă. Bruxelles. Oslo. Viena sau Varşovia, ţări