Page 48 - 1930-10

« 1 8 B O A B E D E G R Â U

mai calde sau ţâri mai reci. unde acelaş temperament, neal­ Mai departe, d-nul Anton Rad6. stimatul meu coleg, nu
terat de cununa de peri albi, să nu se fi manifestat fluturând caracterizează altminteri decăt drept „grosolană falsificare'
in mână acelaş tricolor. Propunerea cea mai nevinovată sau afirmaţia mea. in legătură tot cu existenţa minorităţilor, că
de interes general, se dovedea la o mai aproape cercetare „România aplică, faţă de minorităţile ei, clauzele tratatelor
făcută cu neschimbatul gând, cum ar zice d-1 Anton Rado. internaţionale şi încearcă, cinstit, o convieţuire cu ele fră­
stimatul meu coleg, al atmosferei in sprijinul revizuirii tra­ ţească". Sunt două rânduri in articolul meu. de un ade­
tatelor năzuită de Ungaria. La toti. acest punct de vedere ni văr a)ât de general şi atât dela sine înţeles, aproape o de­
s'a părut dela început absurd. El era liber să apară, alături claraţie programatică incoloră de ministru de externe. încât
de orice alt punct de vedere, dar nu acolo. într'un cadru in­ trebuia intr adevăr o orbire patriotică sau de alt fel ca să
ternaţional şi intre colegi, invitaţi cu acelaş titlu şi repre­ dea o asemenea răstălmăcire. Dar ca nu se astâmpără cu a-
zentând literatura ţârilor, care se găseau astfel surprinse, ca tât. că s'a rostit, ci caută desvoltâri şi adaugă absurdităţii
intr'o cursă întinsă, şi jicnite. Oamenii se uitau in altă parte, corolare şi glose. Aflu de pildă, dela d-1 Anton Rado. stima­
intr'o stare de distracţie voită, pâră se încheia cuvântarea, tul meu coleg, câ România ar fi închis in Transilvania nu
dacă manifestarea era o cuvântare, sau numeau repede o ştiu câte mii de şcoli ungureşti. Nu înţeleg sâ polemizez in­
subcomisie, de amortizare politicoasă, dacă manifestarea era tr'o chestie politică in care mă trezesc aruncat, cu totul fără
o propunere. De una din aceste subcomisii vorbeşte d-nul voia şi fără meritul meu. şi în care. mai ales. d-1 Anton Rad6
Anton Rado. stimatul meu coleg, cu o netulburare şi lipsă nare de unde se pricepe. Isvoarele d-niei sale de informare
de orice bănuială, care dezarmează. In ea d-nia sa* s ar fi sunt ziarele sau publicaţiile iredentiste. Gfrele pe care le dă
arătat uman fată dc mine. care l-aş fi rugat să nu mai stă­ sunt, ca toate afirmaţiile d-sale. vrednice de o totală cen­
rile ca P. E. N. Cluburile să someze guvernele ţării lor să zură. N am să spun. deşi ca Român din Transilvania aş avea
lase liberă circulaţia cărţilor de literatură de peste hotare. dreptul, pentrucă toată experienţa politică maghiară sâ fă­
Lucrul mi se pare. şi astăzi, ca atunci. ..penibil şi neplăcut' cut pe umerii mei şi ai neamurilor mele milenare, nu vreau
— memoria d-nului Anton Rudd. stimatul meu coleg, e foarte să spun că râsboiul cel mare l-au deslănţuit maicuscamă ten­
credincioasă. Ajutat de acecaş netulburare şi lipsă de orice dinţele de desnaţionalizare şi de imperialism ale fostei Un­
bănuială, d-nia sa a luat insă aceste cuvinte numai in sin­ garii. Fosta Ungarie nu mai e Ungaria de astăzi şi nimeni
gurul înţeles, care-i venea la socoteală. Eu mă gândisem la n'ar avea dece să se socotească jicnit. Dar o asemenea afir­
altceva şi la alţii când spusesem că lucrul e penibil şi ne­ maţie e treabă de istoric sau de polemist, şi eu nu sunt nici
plăcut. una nici alta. Statul ungur îşi avea insă in Transilvania o
In mai multe amănunte nu vreau să intru, pentrucă ar fi să politică şcolară bine cunoscută şi mărturisită. Atât ar mai
fac publice acţiuni şi vorbe menite unui cerc mai răstrâns. fi lipsit ca România să fi întreţinut şi mai departe şcolile
Atât Insă cred să mai pot spune că. la întrebarea mea. dacă din sate şi oraşe româneşti cu limbă de predare maghiară,
România e ţara care ar pune piedici pătrunderii cărţilor de li­ făcute de guvernele budapestane anume ca să fabrice, fie şi
teratură maghiară şi e anume ţintită de propunere, mi s'a din nişte Valahi dispreţuiţi, noui şi noui Unguri. A aminti de
răspuns că nu şi mi s'a numit chiar altă ţară vecină. închiderea acelor şcoli, lipsite după unirea Românilor de
Articolul d-lui Anton Rad6, stimatul meu coleg, e neînte­ obiect, in felul in care o face d-1 Anton Rado. stimatul meu
meiat. Că dă lecţii Institutului de cooperare intelectuală şi il coleg. înseamnă cel puţin a solicita dreptul să i se întoarcă
ameninţă cu tot felul de fulgere, pentrucă a publicat statis­ de rândul acesta cu temeiu. calificarea, fără nid unul. pusă
tica mea despre cartea din România, rezemată pe date ab­ de d-nia sa in seama mea. Datele de mai sus şi altele la fel
solut sigure şi controlabile, sau că atrage atenţia P. E. N. trebue să se găsească şi în lucrarea „Justice pour la Hon-
Clubului asupra unui membru care ar fi păcătuit împotriva grie" de Oliver dc Edttevenyi. pe care i-o recomandă d-nia
spiritului lui, aceasta nu mă priveşte pe mine. cum nu pri­ sa binevoitor, pentru o informare, vădit nepărtinitoare, re­
veşte pe nimeni, ci numai pe d-1 Anton Rad6. stimatul meu dactorului Buletinului dc Cooperaţie intelectuală. Suntem in
coleg. Sunt mai 'îngrijitoare alte lucruri. plină campanie de revizuire a tratatelor ! Lucrul nu e nou.
Aş fi avut ..indrâsneala", dc pildă, să spun că „România cel puţin pentru lumea străină, decât că de rândul acesta
s’a mărit cu toate provinciile locuite de Români". Aceasta, s'a ales terenul internaţional al Institutului de cooperaţie in­
in treacăt fie zis. tocmai ca să arăt că. odată cu această în­ telectuală şi al P. E. N. Clubului, ca să fie dusă.
tregire. am înglobat in noul Stat şi minorităţi şi avem de Din toţi colegii mei dela Secţia românească a P. E. N.
atunci o literatură şi presă in alte limbi. Am numărat insă. cu Clubului nu cred sâ fie nirio zecime care să aibă o atitu­
aceeaş linişte şi lipsă de culoare pe care o are aritmetica de dine politică oarecare. Cei mai mulţi sunt scriitori, şi numai
când se pomeneşte, nu numai publicaţiile ungureşti, dar şi pe scriitori, cari privesc mai de grabă cu neîncredere manifestă­
cele germane, ruseşti, bulgăreşti, turceşti, evreeşti. D-I Anton rile politice, atât interne cât şi externe. (In ce mă priveşte,
Rado. stimatul meu coleg, mă bânuc numaidecât că ..vreau sunt de părere şi lucrez pe toate căile ca minorităţile noastre
astfel să fac să creadă omenirea că şi Aradul. Salonta Mare. să se bucure, sau, dacă vrea d-1 Anton Rado. stimatul meu
Clujul ar fi oraşe curat româneşti". Bine, dar nu era vorba coleg, să ajungă să se bucure de toate drepturile populaţiei
de oraşe, d de provindi, şi Transilvania poate fi românească româneşti, şi cu atât mai mult in domeniul spiritului, al cre­
chiar dacă Aradul. Salonta Mare. Qujul şi alte localităţi, pe dinţei. al literaturii, al artei). Dar când cineva, fie şi d-nul
care eu le cunosc mai bine decât autorul articolului din Anton Rad6. stimatul meu coleg, i-ar întreba dacă sunt pen­
..Pester Lloyd". ar avea in populaiţa lor şi Unguri. Intre tru revizuirea tratatelor de pace. aşa încât patru milioane de
alţi oameni o asemenea deplasare retorică a faptelor s ar români să fie întorşi iară Ungariei, pentrucă regatul Sfântului
numi falsificare. Ştefan să-şi poată continua in linişte cronica întreruptă de