Page 49 - 1930-10

C R O N I C A

semenilor. Au fâcut-o, unii intrecându-se pe sine. Revista zi din cei doi ani cât a stat intre noi. ca bursier la Univer­
a fost ca un sul foarte simţitor pe care un aparat îşi înre­ sitatea din Bucureşti, el a făcut un drum, care mi l-a des­
gistrează vibra pile. Iată, avântul ca dintr'un izvor descă­ coperit Intr'o zi cineva mi-a bătut la uşă. Am spus să in­
tuşat năpraznic. de lumină, sau iată căutarea cu grijă şi cu tre. dar aveam ceva dc isprăvit şi n'am ridicat numai decât
tremur, pasul cu spor mai pupn. popasul dc răzgăndire şi capul. iar. după o clipă, uitasem că mai e o fiinţă in odae.
răspântiile cu ispite. Toate sunt acolo, şi câteva încă pe Peste un timp. când n'am uitat împrejur, l-am văzut. Stătea
deasupra, adică cele care au fost. alături dc atâtea care mai in picioare lângă cealaltă masă. înalt, subţire şi cu faţa aceea
pot să fie. E. mi se parc. cel mai vădit atribut al vieţii. cam ascuţită şi bălac a tineretului ceh. Am vorbit. Avea, pe
Drumul „Gândirii” e podit cu anii noştri. E un drum de lângă altele, de povestit şi de adus. salutări dela cunoscuţi
văzduh şi unii ard cu scăpărări mai prelungi, iar alţii îşi dela el din ţară. şi nişte versuri in traducere românească
aşează scânteia in pulberea măruntă. Literatura na fost fă­ dintr'un scriitor naţional Le-am citit Împreună, am ciocănit
cută aici argatul nidunui domn mai mare. Ea a spus că vine la câteva expresii şi a rămas să port eu grijă de publicare
foarte de departe, de dincolo de ..Mioriţa'*, şi că merge de­ întruna din revistele noastre. De-atunci ne-am mai întâlnit.
parte. Prietenii fulgerului şi ai Întreruperilor fără punp au De-atunci mi-a mai sosit şi această frumoasă traducere din
invinuit-o de încetineală şi de bătrâneţe. Poezia n are vârstă, Minulescu. pentru care. tânărul zâmbitor şi spelb, plin de
dar cunoaşte şi se umple ca o restrângere de apă de toate atâta inimă, n'a fost numai mare dragoman, dar şi ctitor şi
locurile pe unde trece. lato in alunecarea ei prin „Gândi­ editor, la el acasă. Sunt mişcat şi ca intr’o desfăşurare re­
rea". ca intr'un straiu de şesuri şi dc mănăstiri scumpe, prin­ pede de fascicul de lumină văd toate episoadele cunoştinţei
tre cronici bătrâne şi in forfota de născociri tehnice sau de noastre. Un cuvânt de îmbărbătare şi dc mulţumire dc de­
probleme metafizice, a oraşelor. Trecutul se Împleteşte In ea parte. Jan Podeşt! Cu un fragment de tricolor la colţ. ca o
cu viitorul şi il ţine. asemenea unei osaturi. Schimbările sunt vedenie de curcubeu biblic, aşa cum l-ai gândit tu. un fel de
numai o pulsaţie a ncschimbâni. E. mi se pare. cel mai vă­ „Roşu. galben şi albastru ’ al poetului, dintre pangliccle,
dit atribut al nemuririi. dantelele, rochiile rotunde Infoiate, pieptarele cusute şi co-
ioacele monumentale ale Moravilor şi Boemilor tăi I
ZPOVED. — Cuvântul acesta fără înţeles şi plin dc în­
ţeles. stâ pe frontispiciul unei broşuri, care îmi vine dintr'un APOLLO. — Zeul vechiu. care avea in alaiul lui pe cele
orăşel al Cehoslovaciei. Trebue să însemne ceva ca Spo­ nouă muze. e adus intre noi de o frumoasă colecţie de artă.
vedanii şi se găseşte pe coperta unei traduceri in limba cehă Au ieşit până acum din ea două monografii. întâia despre
de poeme din Ion Minulescu. Broşura, e ca haină, vrednică sculptorul Han. de Tudor Vianu. şi a doua despre pictorul
de strălucirea cu crizantemă şi batistă dc mătase colorată Iser. de Al. Busuioceanu. Altele vor urma in curând. Colec­
lăsată mult afară, a celui mai poet dintre poeţii noştri, lin ţia c îngrijită de d-1 Al. Busuioceanu şi iese in editura „Ra­
format, care ia de departe ca model colecţia noastră de o- murilor” dela Craiova.
pere in manuscris, apărută numai In câteva exemplare, o Publicaţia e bilingvă, se îndreaptă adică spre două feluri
hârtie vărgată din cea mal bunâ. o legătură cu şnur de cea- de public. Voiu încerca să conturez interesul deosebit faţă
prazar inodat şi scămoşat bogat, un tricolor românesc de dc fiecare.
dungi piezişe la un colţ. făcând o linie de curcubeu prins in Dintre cele nouă arte. deşi cinematograful şi Radio tre-
fragment şi care se continuă umed şi zâmbitor in spaţiu, sunt buc să mai fi creat două. cu ceva panglici şi şaluri împru­
tot atâtea semne ale unor intenţii stăruite şi iubitoare. Tra­ mutate mai ales aprigei Klio. monumentalei Melpomcnc.
ducătorul e şi editorul, şi se chiamâ Jan Podeşt. simţitoarei Polihymnii. cele plastice şi arhitectonice, oricât
Din Cehoslovacia ne-au venit multe asemenea şi mai mari s'ar lăuda ele că sunt mai sociale şi mai pe înţeles fără mij­
dovezi de interes, nu numai pentru piaţa de mărfuri, dar şi locitor. sunt in acelaş timp şi cele mai izolate. Dacă un ta­
pentru piaţa noastră culturală. O campanie intrragă de stu­ blou sau o statue au intrat intr'un muzeu ori său înfipt pe
dii asupra literaturii romane şi de traduceri dintre cele mai o piaţă, şi dacă un palat cu multe coloane împodobeşte o
grele s'a pornit, fără îndemnul sau chiar sprijinul deadrep colină, ele capătă o nemişcare faţă de care poezia şi muzica
tul. obişnuit in asemenea cazuri. Una din cele mai atente nu sunt decât aripi, ca îngerii cei fără trup. Alte arte trebue
popularizatoare ale creaţiilor sufletului românesc, d-na Jindra să le ajute şi să le puc In circulaţie, prin tot felul dc trans­
Huşkova. abia a plecat dintre noi. unde a întârziat anume puneri. dc reproducere tehnică sau dc studiu şi glosă. Mai
ca să facă cercetări pentru o carte privindu-ne. la care scrie, mult decât în altă parte, la noi. ţară aproape fără muzee şi
şi sc pregăteşte să se întoarcă, nu fără nimic pe braţe. Alţii, cu viaţa artistică strânsă in câteva centre, creaţia artiştilor
lucrători şi personalităţi puternice, in Praga sau la Brno. se plastici are nevoe de vâlvă şi de popularizare. Dacă pina­
ostenesc in acelaş ogor. Dar nu ştiu dece. şi toţi ceilalţi mă cotecile şi muzeele de piatră şi de sticlă sunt greu dc ridicat,
vor Înţelege şi ierta, dacă rândurile melc de iubire vor a- iatâ-le pe celelalte, dc hârtie cretatâ şi de entusiasm ! Ele
iunge până la ei. in frumoasa şi îngrijită ţară dintre ape şi sunt la îndemâna oricui, pot fi duse acasă şi adăposti deasu­
de peste munţi, dintre toţi mă mişcă mai mult tocmai tânărul pra lor. pe foile întoarse cu grije. meditaţia şi visul unei în­
icesta abia ieşit din universitate. Jan Podeşt. tregi generaţii in pregătire. Colecţia aceasta e pentru noi.
Azi el e aşezat la el acasă, şi poate vorbeşte elevilor de cu caracterul ei mai ales de regularitate şi de întreg, un în­
pe o catedră de şcoală secundară. După anii uceniciei şi ai ceput al acelei educaţii artistice a publicului, care se des-
călătoriei, iată şi anii meşteriei, după o vorbă a lui Goethe voltâ in toate ţările de cultură, programase şi cu partici­
pe care Cehii trebue să-l iubească, pentru câte a găsit şi a parea activă a Statului şi a cercurilor artistice şi culturale.
iubit şi el. cel puţin la Karlshadu! de odinioară. Dar Intr'o Colecţia ..Apollo'' e aşa gândită Insă încât să poată fi fo-