Page 50 - 1930-10

«24 B O A B E D E G R Â U

kasitâ şi dc străini, peste hotare. Textul românesc e urmat EDUCAŢIA SANITARA. — Când a fost vorba să se
de un text francez. Pe lângă informaţie, ea înseamnă şi pro­ Înfiinţeze un serviciu de Stat care să aibă ca atribuţie do­
pagandă. in cel mai ales şi acceptabil înţeles al cuvântului. meniul educaţiei poporului, se ştia că nu se intră intr'un te­
Toate celelalte forme de cultură ale unui popor pot fi mai ren virgin. Atât Statul, cât mai ales numeroasele societăţi
greu de împărtăşit, pentrucă au prea mari trăsături de Io- culturale, lucrau dc ani de zile cu scopuri asemănătoare. Fe­
calism sau dc oportunitate. Arta e veşnicul zâmbet al vieţii, lurimea insă tocmai a organelor a dus. dacă nu Ia pulberi-
de înţeles fără alte lămuriri pe orice buze ar înflori. Ea are rizarea funcţiei, dar la pierderea adesea din ochi a unităţii
marele dar să fie primită cu bucurie pretutindeni. Numai la ei. Trebuia să se alcătuiască ceva. care in afară de propria
vestea apropierii, toate porţile se deschid. între care se gă­ activitate alături de mai vechi lucrători in via Domnului, să
sesc de-atâtea ori şi porţile inimii. Cea mai mare parte din înfăţişeze şi să restabilească in vreun chip această unitate.
bunăvoinţa pentru In unitatea refăcută,
România in străină­ de concepţie şi de
tate se datoreşte ar­ plan de lucru, se re­
tiştilor şi creatorilor clădea şi unitatea
ri de frumos. Sâ-i „COLECŢIA APOLLO" omului cultural, tra­
arătăm că ei sunt ARTA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ tat când pe latura
mai mulţi decât se sanitară, când p<
crede şi că suntem cea morală, intelec­
vrednici, ca nişte tuală. economică
colaboratori, dc lua­ sau politică. Iată o-
rea aminte a popoa­ I S E R mul întreg, legat din
relor culte. bucăţi scumpe ina
dc
Despre ce înseam­ intea noastră. ca
nă in sine cele două AL. BUSUIOCEANU vestita statue patro­
monografii până a- nimică a Pal las Ate­
cura apărute, e mai nei dela Partcnon.
puţin de spus. pen- făcută dintr'un ma­
trucâ ele vorbesc terial atât de scump
singure. Studiul ca­ de Pericle. aur şi
re le însoţeşte, spo­ fildeş. încât ca să
rit. la artişti, cu o răspundă învinuiri­
biografie şi o biblio­ lor că n a înstrăinat
grafie. e scris de nimic din uriaşele
buni cunoscători ai sume de bani chel­
operei şi tot atât de tuite. marele om dc
buni mânuitori ai Stat ceruse lui Fi-
încercării critice. El dias s'o lucreze din
urmăreşte, nu vrea mia fragmente uşor
sleire a subiectului, de descheiat şi de
ci o caracterizare su­ pus la cântar; ceea-
gestivă. din câteva cc a dus mai târziu
note. Subiectul ră­ cu atât mai uşor Ia
eu 2 3 de reproduceri
mâne întreg şi după nsipirea celui mai
acest snop dc lumină frumos monument
aruncat deodată, creiat de antichita­
pentru scurt timp şi EDITURA „RAMURI" - CRAIOVA tea elenicâ. Omul
meşteşugit a s u p r a * , trebue turnat iară
Iui. Păcat insă că ar i_______________ -________________________________ întreg, dintr'o les­
fi costat prea mult să pede. şi privit ca a-
se scoată deosebit o ediţie română şi alta franceză. Această tare. Altfel furii secolilor ni-1 pot fura.
punere la olaltâ internaţionalizează şi comercializează. Dar Una din intâile preocupări ale educaţiei poporului trebue
poate că cu greşesc. îmi descoper amintiri dc muzee din să fie educaţia sanitară. Sănătatea fizică e începutul alfa­
străinătate, unde această venire înaintea oaspelui străin mai betului social. Toate gândurile pe care le legăm de individ
mult mă nemulţumea. Fiecare doreşte, şi mult din iluzia lite­ sau de societate presupun un individ şi o societate vie şi cu
rară stă in aceasta, ca o carte pe care o ia in mână să fi garanţii de viaţă. Continuitatea culturală, chiar când nu e
fost scrisă numai pentru el. sau să nu fie trezit la tot pasul Închipuită numaidecât in simbolica trecere a torţelor din mâ­
că e aşa cum e. şi ştie şi el că e. in realitate. Bilingvismul nă în mână de tineri atletici, n are putinţă şi rost decât in­
hâ Apollo le spune insă atât Francezilor cât şi Românilor că tr'un mediu pus la adăpost dc dărăpănarea prin boli. Prac­
monografiile trebue să servească la doi zei deodată- Ar fi tica sanitară o fac propriu zis alţii, oamenii de meserie In
fost mai bine să se poată crede fiecare singurul! munca lor de fiecare zi şi caz. ca şl practica morală şi celi-