Page 51 - 1930-10

C R O N I C A 625

gioasă. dacă se poate zice. oamenii de menire şi de dar. sau o vreme de mare strălucire, a început să se întunece. Dela
practica intelectuală, oamenii tuturor catedrelor, la fel cu răsboiu încoace, maicuseamâ. s'a pornit o puternică propa­
practica economică şi politică. Ceeace rămâne, insă. ca in- gandă împotriva propagandei. Roadele ei se văd. Propa­
ţeles şi practică aparte, educaţia adulţilor faţă de învăţă- ganda. învinsă prin propriile arme, adică în clipa celei mai
mânt, rămâne educaţia, tot cu alt calificativ, faţă de fiecare sgomotoase izbânzi. începe să se ascundă sub nume de îm­
disciplină răsleaţă. prumut. Face acelaş lucru dinainte, dar işi zice altfel, ca să
De aceea, când ambulanţa culturală a Educaţiei Poporului nu mai deştepte luarea aminte şi neîncrederea. Cunosc şi
a pornit la sate. ea a adus şi dovada acestei păreri. Ea a fost. cu unele întreprinderi particulare sau aşezăminte de Stat, pe
In acccaş măsură cum încerca să fie. nu o bibliotecă şi nu o care. împreună cu alţii, ne-am căsnit să le botezăm oricum
sală de concert, ci altminteri decât în­
librărie şi aparat de treprinderi sau aşe­
radio in fruncţie şi DIRECŢIA zăminte de propa­
cinematograf pus să gandă. Ar fi fost să
ruleze film*» de ase­ le îngreunăm din
menea. nu on spital EDUCAŢIEI POPORULUI întâia zi. viaţa. Dc-
sau un dispensar, ci ce ? De unde acest
un post volant de neaşteptat discredit
educaţie san *•»«*. al propagandei ? Ce
Una nu s'a mai des­ este şi ce-a ajuns,
făcut de celelalte si dacă are nevoe de
nici na înlocuit p* ascunzători ?
specialistul local, a- Propaganda. ca
nume însărcinat cu nume. are obârşii
aplicarea şi organi­ sfinte. Cuvântul a
zarea unui serviciu fost întrebuinţat in-
social. Preotul. învă­ tâiu. sau cel puţin
ţătorul. cooperato­ atunci cu atâta pu­
rul, medicul nu lip­ tere încât a rămas
sesc din niciun sal in mintea oamenilor
şi educaţia poporului ca pornit de-acolo.
rezemată tot pe u- in aşezământul de
merii lor. mi-i în­ apărare catolică dela
lătură şi nici nu-i a- Roma. de propagan­
bate. ci lc reface le­ dă fide. Născut in
gătura, pe un plan timpul luptei cu Re­
supraordonat. Fâri forma in creştere, el
existenţa şi capaci­ a ajuns cea mai bu­
tatea lor prealabilă, nă şcoală de misio­
ea nici nu s ar putea nari in larga lume.
ivi. Unde sunt ci Intre zidurile „Pro­
slabi, ca e ca acea pagandei" au petre­
zidire, care dă de cut atâţia din tinerii
un teren cu apă şi români uniţi, cari au
işi cheltueşte toate întrebuinţat în răs­
rezervele pentru o pândirea învăţături­
întărire faraonică lor şcolii latiniste
de fundaţii, cu beto- metode deprinse a-
nări în adânc şi dre- a>k>. deşi pentru al­
nări de tot felul. te scopuri. Propa-
Educaţia Poporului a organizat până acum zile şi săptă­ paganda are intre Români şi acest drept la recunoştinţă,
mâni de propagandă, aceea a tuberculozei şi a sifilisului. încercuit intr'o aureolă de sfinţenie, religioasă şi naţională.
Broşuri bine scrise, despre înfăţişarea şi măsurile de apărare Ea a dus insă până la râsboiul cel mare o existenţă mai
împotriva molimelor, au împânzit ţara. Conferinţe in toate mult nebăgată in seamă, decât în cercul unde se desfăşura.
oraşele şi in multe sate le-au deschis calea şi afişe expresive, Numai din 1914 a luat o altă înfăţişare. Printre întâii mo­
ie-au colorat-o. convingător pentru toţi ochii. Reproducem şi bilizaţi a fost propaganda, im forma militarizării agenţiilor
noi unul. care. ca să fie înţeles, trebue închipuit nu numai în telegrafice, a cenzurii ziarelor, a conferenţiarilor anume în­
liniile lui negre de aici. dar in tonalitatea violetă, aproape drumaţi şi a altor mijloace de acelaş feL Cel din urmă de­
înfiorătoare şi de doliu, aşa cum a fost aşternut pe hârtie. mobilizat a fost tot ea. Propaganda nu e demobilizată nici
astăzi. Mai ales Statele zise învinse au trecut asupra ei a-
PROPAGANDA. — Propaganda e un cuvânt, care după ntunite cereri şi proteste care nu le-au fost ascultat© Ia masa