Page 52 - 1930-10

OH B O A B E D E G R Â U

verde a tratatelor. Cea mai uriaşă mişcare de opinie publică văr diplomatic politic e că. prin conducătorii politici, ne avem
e pusă la cale de campania revizionistă, pregătită cu tot atâ­ vina noastră, se înţelege dela sine. in împingerea in pră­
tea mijloace, griji şi îndârjire ca orice atac de rupere a pastie a Europei, dar că vina aceasta nu e nici vorbă, cea
%
fronturilor prin trupe de asalt. Marele maestru al acestei mai mare şi negreşit nici singura. Avem dreptul la altă drep­
mişcări e propaganda. Aici stă discreditul, care a lovit-o. in tate faţă de noi.
cea mai mare Încordare cu putinţă infâptuită. Propaganda Vom spune Franţei: Ce înseamnă propaganda ta cultu­
de toate felurile stă astăzi in zodia propagandei politice. Ea rală ? Unde e cultura ta socială ? Unde e sănătatea spiritului
le covârşeşte şi le falsifică pe toate celelalte. şi a societăţii tale ? Cultura ta e trecut galvanizat! Isprava
Când se urmăreşte un mare scop. pentru care trebuc câş­ ta din timpul de azi. pulbere! Chiar ceeace te umple de fală.
tigată in zilele noastre in întâiul rând opinia publică, pro­ ca moştenitoare a Revoluţiei tale. n’a ajuns realitate decât
paganda işi pune la îndemână toate mijloacele, care sunt prin cultura noastră socială .
V
nesfârşite. In formula ei sunt silite sâ cristalizeze toate da­ Sună ca nişte trâmbiţe de Apocalips al urii. Ele nu mai
tele realităţii. Nimic nu se mai poate păstra ferit şi pe căile sunt acum actuale. Patimile s au mai potolit sau şi-au pus
laoparte ale desvoltârii proprii. De aici atund şi neîncrede­ altă mască. Dar după asemenea îndreptări sa luat. mişcată
rea contimporanilor supuşi unui asemenea regim. Orice se de State întregi sau de asociaţii patriotice, toată propaganda
apropie de ci, dela ziar pânâ la cartea de ştiinţă şi la crea­ politică. Sub această pecete politică propriu zisă ea sc în­
ţiile artei, c adulmecat pe toate părţile, dacă nu c cumva o grămădeşte astăzi in jurul tratatelor şi al revizuirii lor.
formă a acelei propagande. Intr'un film oarecare pasional, O altă mişcare, tot de ordin politic, dar cu structură a-
care se petrece intr un marc oraş depărtat, dintr’o ţară ger­ dăncă socială, nu mai are In vedere atăt Statele, cât popoa­
manică, işi face loc deodată un episod, cusut cu aţă albă. E rele şi mai buna lor viaţă, in colaborare tot mai strânsă.
vorba de o povestire de culise de operetă, cu tricouri, câr­ Propaganda a fost chemată şi de ea in ajutor. Deoparte stă
lionţi. cântece uşoare, in care un protagonist işi aduce aminte Societatea Naţiunilor, cu Biuroul Internaţional al Muncii,
de locul de origine. Visul lui se face aevea, ca in scrisoarea şi de alta Republica federativă a Sovietelor, una cu o for­
a treia a lui Kminescu. şi iată un colţ de pustă, cu iuţi ca­ mulă de reconstrucţie şi alta cu o formulă de răsturnare.
valcade. cu păzitori de cai in zeghe, măreţi şi mândri, ca Geneva şi spiritul ei lucrează deschis. Conferinţe internaţio­
nişte regi ai singurătăţii. Apoi, după această vedenie nostal­ nale şi sesiuni obişnuite sau neobişnuite, cu programele lor
gică. filmul Îşi reia firul povestirii uşoare, cu cântecele de de lucru, concentrează la date regulate luarea aminte a lu­
operetă. Privitorul na înţeles bine la început, dar şi-a venit mii. Problemele cele mai grabnice şi mai grele, din toate do­
in fire curând. Filmul era dc propagandă. Vedenia pustei meniile. se discută de intăii specialişti sau de reprezentanţii
fusese cerută de alte motive decât de acelea ale unei bune guvernelor şi ai asociaţiilor profesionale. Recomandări,
realizări a subiectului. Propaganda s a ascuns cât a putut. proiecte de convenţii, moţiuni fac înconjurul presei şi pă­
Dc atâtea ori numai ochi foarte ageri o pot descoperi, şi trund in cabinetele ministeriale şi in parlamente. Secretariate
sunt şi dăţi când nici ei. Atunci travestirea e desăvârşită. şl directorate permanente pun totul la cale. fac lucrările pre­
De aceea nu trebue să ne mai mire dacă propaganda a gătitoare şi urmăresc aplicarea hotărârilor, scot publicaţii
ajuns o ştiinţă, cu doctrina şi cu catedrele ei universitare. Şi proprii şi strâng biblioteci de documentare. E ca un Stat ideal
nu trebuc să ne mire că. fiind vorba de o nouă ştiinţă, ţara pretutindeni de faţă, mai pupn şi numai câteodată la sediul
care ne-o trimetc este Germania. lui şi totdeauna In toate celelalte ţări. Sovietele, care tăgâ-
Curând după incheerea răsboiului. la 1921—22, s au ţinut duesc şi combat Societatea Naţiunilor ca şi organizarea in­
intâile conferinţc-cursuri. la Institutul de Ştiinţe Sociale al ternaţională a muncii din sânul ei. deslânţue o propagandă
universităţii dela Munstcr din Westfaua, cu ..ceste t.tiuri: care are toate stigmatele unei acţiuni ascunse şi prigonite.
Propaganda politică. Tehnica mijloacelor propagandei. Psi- O altă şcoală a propagandei, temută şi folosind toate mij­
hotehnica propagandei. Propaganda şi filmul. Propaganda şi loacele experienţei celeilalte, sa născut din aceste Împreju­
practica vieţii. Propaganda in străinătate. Propaganda de rări. Roadele ei se intălnesc la tot pasul, din China până
partid. Marginile nouei discipline se schiţează chiar din ace­ in Statele-Unite şi dela Londra până la Bombay. Mijloacele *>
ste conferinţe. Câmpul de activitate şi principiile i le-a cer­ şi agenţii U sunt fără număr şi mereu la lucru.
cetat şi formulat profesorul şi teoreticianul dc economie po­ De aceste paroxisme sufere astăzi propaganda. Sfinţenia
litică. Plenge, in Ştiinţa propagandei ca ştiinţă pracacă a ei arc raze inegrite la capete. De aceea trebuinţa botezării
societăţi. Ce este noua ştiinţă ? Propaganda Înseamnă răs­ cu alte nume. mai ales când se pune in slujba unor porunci
pândirea de imperative categorice şi de îndemnuri sociale. mai omeneşti şi mai statornice. Trebuc s'o ferim atunci de
Dela mijloacele conştiente ale educaţiei până la cele inconş­ amestec. Să se ştie dela început că e altceva, că este numai
tiente ale imitaţiei, ne mişcăm In aceeaş rază a propagandei. o desluşire încălzită dc dragoste ca să poată intra mai uşor
Cunoştinţe psihologice, sociologice, istorice şi generale ii în­ in suflete, că e o aripă albă pusă unui adevăr prea greu ca
tăresc temeliile. lata ia ce trebuc să servească noua ştiinţă să sc mişte atăt de repede cât trebue dacă vrea să-şi împăr-
practică. Propoziţiile acestea au fost scrise in 1922. Multe tăşascâ toată binecuvântarea, că e un zâmbet adaus unei ci­
lucruri sau mai schimbat de-atunci atât în Germania cât şi fre sau numai o floare tntro fereastră săracă.
in lume. Dar ele n'au fost mai puţin spuse, ca un program : Propaganda trebue întoarsă la izvoarele ei. Atâtea cu­
..Vom lupta cu adevărul, pentrucâ noi putem răbda adevă­ noştinţe aşteaptă să plece cu ea in lume. şi atâtea leacuri in
rul despre temeiurile răsboiului. Marele adevăr al istoriei lu­ căutare de suferinţe. Grija colectivităţii, frământată dc fur­
mii e că răsboiul mondial a fost catastrofa unei evoluţii se­ tuni. duce la o socializare a preocupărilor. Ele nu pot să
culare de care nici un popor nu e singur vinovat. Micul ade­ aibă o mai bună unealtă şi un mai viteaz şi credincios aliat